joi, 18 iunie 2026 ☁️Columbus21°CNoros

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Două comune fuzionează. Planul prefectului din Sălaj: comasarea a 14 localități

Simona Dumitru · 13 februarie 2026 · Actualizat: 16:04
doua comune fuzioneaza planul prefectului din salaj comasarea a 14 localitati

O revoluție administrativă bate la ușă în România. Două comune au bătut palma. Se unifică. Modelul lor agită deja apele în alte județe, punând pe masă o miză uriașă: bani publici folosiți mai eficient sau șefi locali care nu-și pierd scaunul?

Totul pornește din Satu Mare. O decizie istorică. Știrile ProTV au anunțat că Socond și Beltiug fuzionează, formând o singură primărie, cu un singur primar și un singur consiliu local. Adrian Cozma, șeful PNL Satu Mare, a confirmat totul, precizând că unificarea se va întâmpla în 2028, dar numai după referendumuri locale și parcurgerea tuturor pașilor legali.

Valul de șoc ajunge în Sălaj: „Lucrurile ar trebui să se inverseze!”

Exemplul din Satu Mare a încins spiritele în Sălaj. Instantaneu. Acolo, prefectul Claudiu Bîrsan vede fuziunea ca pe o șansă de a îndrepta o eroare istorică, pentru că el consideră anormală fărâmițarea actuală a județului. „Dacă ne uităm un pic în urmă, putem observa că în judeţul Sălaj, după Revoluţie, au fost nişte fenomene de fărâmiţare, din interese mai mult sau mai puţin politice”, a declarat Bîrsan pentru Agerpres. A dat și exemple clare: Treznea s-a rupt de Agrij, Șimișna de Rus, Boghișul de Nușfalău, Camărul de Carastelec. „Noi am asistat după Revoluţie la un proces anormal şi invers, de fărâmiţare. Şi uite unde am ajuns. La comune cu un singur sat sau cu câteva sate. Lucrurile ar trebui să se inverseze. Acesta e punctul meu de vedere”, a insistat prefectul.

Bani mai mulți sau primar în sat? Miza reală a comasării

Eficiența. Acesta e argumentul central al prefectului. Bîrsan merge pe o idee de manual: serviciile publice sunt mai bune când deservesc mulți oameni. Simplu. „Toate manualele de administraţie spun că serviciile publice sunt cu atât mai eficiente cu cât se adresează unui număr mai mare de oameni sau unor teritorii mai mari”, a spus el. Doar că dincolo de teorie stau interesele. Mici. Personale. Acolo vede prefectul adevăratul blocaj.

O bătălie între logică și orgolii locale.

Prefectul a pus degetul direct pe rană. Pe orgolii. „Multe primării văd că nu se pot susţine şi trebuie să treacă peste dispute de genul cine o să fie primar sau cine o să fie viceprimar sau cine o să mai fie consilier local. Sunt argumente subiective. Dacă luăm în calcul argumente obiective şi o comună vede că nu se poate susţine, şi eu zic că gestul logic e să încerce o reorganizare”, a declarat Claudiu Bîrsan.

UDMR pune frână entuziasmului: „Permiteți-mi să fiu sceptic”

Dar viziunea prefectului se izbește de un zid. Un zid de scepticism. Liderul UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes, nu crede o iotă că modelul din Satu Mare s-ar potrivi la el în județ. De ce? Oamenii sunt prea atașați de primăriile lor. „Permiteţi-mi să fiu sceptic vis-a-vis de chestiunea asta. Eu, în Sălaj nu văd care comunitate ar renunţa la structura actuală. Pentru că îi cam cunosc şi mai degrabă au vrut separare, decât unificare”, a spus el. Argumentul său: autoritatea trebuie să fie aproape de om, chiar dacă asta costă mai mult.

Pentru a-și întări ideea, Seres Denes a venit cu un exemplu concret. Comuna Boghiș. S-a separat de Nușfalău. „Boghişul e mult mai mic decât Nuşfalăul, dar şi-a pus la punct toate serviciile necesare populaţiei, mult mai bine decât comuna Nuşfalău, care e mult mai mare şi are şi venituri mult mai mari. În primul rând, trebuie să fie benefic populaţiei, pentru că noi pentru oameni lucrăm, nu?”, a întrebat retoric liderul UDMR. E un caz izolat de succes sau e regula generală? Rămâne o întrebare deschisă.

Harta comunelor care tremură: 14 localități sub pragul de 1.500 de locuitori

Dincolo de orice dispută politică, cifrele din Sălaj sunt dure. Chiar dure. Județul are 14 comune sub 1.500 de locuitori, considerate vulnerabile economic și administrativ. Vorbim despre localități ca Zalha (772 de oameni), Șimișna (876), Cristolț (905) sau Treznea (992). Alte 29 de comune se încadrează între 1.500 și 3.000 de locuitori, iar doar 14 comune rurale trec de pragul de 3.000, campioane fiind Crasna și Sărmășag. La final, ambele tabere cad de acord asupra unui singur punct: decizia nu e la ei. E la oameni. Legea e limpede, orice comasare are nevoie de votul popular la referendum. Punct.

Sursa: Știrile ProTV