Eugen Tomac acuză că Ilie Bolojan a blocat formarea Guvernului

Eugen Tomac, fostul premier desemnat, susține că retragerea mandatului său sâmbătă seara a venit după ce a constatat că executivul pe care îl negociase nu mai avea șanse să treacă de Parlament, iar responsabilitatea pentru blocaj o pune pe seama liderului PNL, Ilie Bolojan. Tomac afirmă că schimbarea de poziție a liberalilor a rupt înțelegerile discutate anterior cu președintele Nicușor Dan.

În cifre, miza imediată a fost pragul de învestire: Tomac spune că ajunsese la „peste 200 de voturi (ca asigurări n.r.)” la finalul negocierilor, un nivel care arăta o majoritate aproape conturată, dar insuficientă ca garanție în lipsa unui acord politic ferm. Numai că, după ultimele discuții de sâmbătă, aceste asigurări nu s-ar mai fi confirmat, iar soluția a fost retragerea mandatului înaintea unui vot care risca să formalizeze eșecul.

Pentru scena politică, efectul este mai mare decât un episod de negocieri ratate. România rămâne într-o formulă de putere incertă, fără un guvern cu autoritate deplină, într-un moment în care deciziile privind PNRR, fondurile europene, sănătatea și costurile din sistemul public depind de o majoritate funcțională. Iar un blocaj prelungit mută presiunea din culisele partidelor în administrație.

Tomac a formulat acuzația în termenii cei mai direcți la adresa lui Ilie Bolojan. „Faptul că domnul Bolojan a fost nesincer cu domnul președinte Nicușor Dan ne-a dus în acest blocaj”, a declarat fostul premier desemnat.

Tomac spune că sprijinul politic exista, dar nu a mai fost menținut

Fostul premier desemnat susține că, în prima fază a negocierilor, PSD și PNL au arătat deschidere pentru un executiv tehnocrat, cu posibilitatea păstrării unor miniștri politici. Aici apare ruptura invocată acum de Tomac: acordul de principiu nu s-ar mai fi regăsit la final, când trebuia transformat în voturi certe în Parlament.

Și explicația lui despre cele „peste 200 de voturi” merge în această direcție. Tomac a spus că nu oferea o garanție matematică, ci fotografia discuțiilor purtate până atunci.

„Eu i-am spus că am reușit să adun peste 200 de voturi (…) Nu aveam de unde să garantez așa ceva, doar am subliniat ipoteza de la care pleca în urma discuțiilor pe care le-am avut (…) Eu aveam peste 200 de voturi (ca asigurări n.r.) atunci când am încheiat negocierile cu părțile implicate.”

Din datele publicate până acum, Tomac nu precizează ce grupuri din PSD și PNL au oferit aceste asigurări și nici care au fost exact „înțelegerile agreate anterior” la care face referire. Aceasta este, de altfel, una dintre problemele de fond ale episodului: există o acuzație politică explicită, dar fără detaliile care ar permite verificarea punct cu punct a traseului negocierilor.

Decizia de retragere a fost luată sâmbătă seara, nu în ziua votului

Momentul decisiv, în relatarea lui Tomac, a fost sâmbătă seara. El afirmă că a ales să se retragă după ce a înțeles că o amânare de câteva zile nu ar fi schimbat rezultatul, ci doar ar fi prelungit criza.

„Când am constatat după ultimele discuții avute sâmbătă seara târziu că nu am nicio șansă să trec guvernul. L-am informat pe președinte, i-am propus să îmi retrag mandatul pentru că nu am vrut să ajung în situația în care mai trăgeam de timp câteva zile, știind că din nefericire înțelegerile agreate anterior nu mai sunt agreate. Sâmbătă seara a avut loc discuția.”

Practic, retragerea a mutat imediat presiunea pe președintele Nicușor Dan, care trebuia să iasă rapid cu o variantă nouă. Asta explică de ce numele lui Adrian Veștea a apărut ca soluție de rezervă, chiar dacă nominalizarea este contestată și nu pleacă dintr-un consens clar între partide.

Potrivit Adevarul, Tomac susține că președintele anticipase încă de miercuri posibilitatea căderii formulei sale de guvern, tocmai pentru că PNL „nu acceptă niciun compromis”. Asta schimbă și lectura politică a episodului: nu mai este doar povestea unei candidaturi retrase în ultimul moment, ci semnul că la Palatul Cotroceni exista deja un scenariu alternativ înainte de deznodământul de sâmbătă.

Nicușor Dan ar fi pregătit din timp varianta Adrian Veștea

Tomac afirmă că Nicușor Dan a discutat cu Adrian Veștea încă de miercuri, ca măsură de rezervă. Mesajul este dublu: președintele a văzut riscul de eșec, dar a mers înainte cu prima variantă până când aceasta a devenit imposibil de salvat.

„Când a văzut că PNL nu acceptă niciun compromis este evident că președintele trebuia să se gândească și la o soluție în care guvernul propus nu primește votul de învestire. Președintele a avut această responsabilitate de a găsi soluții pentru a veni imediat cu altă propunere. Discuția pe care am avut-o sâmbătă seara nu a făcut decât să pună în aplicare un alt scenariu pe care îl avea în minte când a discutat cu domnul Veștea.”

Dar soluția de rezervă nu rezolvă automat problema care l-a blocat pe Tomac: majoritatea parlamentară. Învestirea Guvernului Veștea depinde de strângerea voturilor necesare, iar aici apare aceeași zonă de incertitudine. UDMR a refuzat, iar susținerea AUR este prezentată ca fiind crucială, deși mesajele din interiorul partidului sunt contradictorii.

Pentru relația dintre președinte, PNL și PSD, episodul lasă o fisură politică greu de ignorat. Dacă acuzația de „nesinceritate” lansată de Tomac rămâne fără o clarificare publică, negocierile pentru orice nou cabinet pornesc cu un deficit de încredere. Iar într-un Parlament fragmentat, lipsa încrederii poate cântări la fel de mult ca lipsa voturilor.

Ce urmează este testul real al variantei Adrian Veștea: obținerea unei majorități parlamentare pentru votul de învestire, în condițiile în care susținerea AUR rămâne neclară, iar UDMR a refuzat să intre în formulă.