Hubert Thuma acuză că moțiunea lui Ilie Bolojan USR-izează PNL. Ce schimbări reclamă înaintea Congresului

Hubert Thuma a acuzat duminică, 21 iunie, cu puțin timp înainte de începerea Congresului Extraordinar al PNL de la ora 12:00, că moțiunea lui Ilie Bolojan formalizează o schimbare de direcție în partid și mută centrul de putere către oameni intrați recent în formațiune.
Critica lui vizează direct propunerea ca Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru să intre în conducerea partidului, deși ambii s-au înscris recent în PNL Sector 6. Pentru tabăra contestatară, miza nu este doar o listă de nume, ci raportul dintre noua echipă și rețeaua de aleși locali care a ținut partidul în teritoriu: 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și zeci de mii de aleși locali, potrivit mesajului publicat de Thuma.
În mesajul publicat pe Facebook înainte de congres, Hubert Thuma a susținut că schimbarea nu mai este o suspiciune, ci un plan de organizare al viitoarei conduceri.
„USR-izarea PNL nu este o simplă acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă.”
Disputa nu este despre un candidat, ci despre cine controlează partidul după congres
Congresul Extraordinar are loc într-un moment în care Ilie Bolojan este singurul candidat la președinția PNL. Asta mută adevărata bătălie de la alegerea liderului la structura echipei care va conduce partidul după vot. Numai că exact aici apare conflictul: oamenii cu vechime reclamă că reforma este folosită pentru a împinge în față figuri noi, în timp ce vechii lideri locali rămân fără influență reală.
Thuma îl indică explicit pe Dragoș Pîslaru ca exemplu al acestei formule. El amintește că Pîslaru a obținut 1% ca lider de partid în decembrie 2024, rezultat pe care îl folosește ca termen de comparație pentru legitimitatea sa politică de acum. Mesajul este simplu: un politician care venea după un eșec electoral sever ar urma să ajungă direct în conducerea PNL, deși s-a înscris recent în partid.
Potrivit Mediafax, Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu s-au înscris recent în PNL Sector 6 și ar urma să susțină moțiunea lui Ilie Bolojan, intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Chiar titlul moțiunii trimite la un echilibru între reformă și continuitate. Iar atacul lui Thuma sugerează că, în ochii contestatarilor, partea de „rădăcini” este tocmai cea ignorată.
„O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare că îl aduce direct în conducerea PNL. Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat sunt spectatori.”
Pentru PNL, riscul politic este dublu. În interior, congresul poate adânci ruptura dintre liderii naționali și organizațiile locale. În exterior, partidul intră în negocieri și în ecuația guvernării cu un conflict deschis chiar în ziua în care ar trebui să-și închidă disputa de conducere.
Mesajul lui Thuma pune presiune pe legitimitatea noii echipe
Atacul nu pare construit pentru a schimba rezultatul alegerii președintelui, câtă vreme Ilie Bolojan candidează singur. Dar poate influența felul în care va fi citit votul politic de după congres. Dacă moțiunea și echipa trec fără opoziție vizibilă, Bolojan va avea control formal. Dacă nemulțumirea din teritoriu continuă, noua conducere pornește cu o problemă de autoritate internă.
Dar Thuma ridică și o temă de identitate politică, nu doar una de carieră internă. Formula „USR-izare” încearcă să sugereze că PNL riscă să preia profilul unui alt partid și să își dilueze propria tradiție, exact într-un moment în care încearcă să își refacă poziția publică.
„Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.”
Acuzația este relevantă și pentru publicul din afara partidului. Un PNL care își consumă energia în conflict intern are mai puțin spațiu pentru a livra coerență în negocierile de guvernare și în mesajul public. Și asta contează într-o perioadă în care orice semn de slăbiciune internă se vede imediat în capacitatea de negociere.
Ce se știe până acum și ce lipsește din tabloul public
Până la acest moment, nu a fost anunțată o reacție oficială a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate de Hubert Thuma. Nici conducerea PNL nu a prezentat public, din datele disponibile până acum, un răspuns punctual la tema „USR-izării” sau o explicație privind criteriile după care noii veniți ar urma să primească poziții de conducere.
Nu au fost comunicate nici date privind câți membri noi au fost aduși în partid în ultima perioadă și câte poziții ar urma să revină acestora. La fel, nu există deocamdată o poziție publică agregată a celor 12 președinți de consilii județene sau a primarilor invocați de Thuma în mesajul său.
Iar disputa are și un fundal procedural. Adrian Veștea contestă legalitatea Congresului Extraordinar, ceea ce adaugă o a doua linie de presiune peste conflictul politic intern. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, 21 iunie, de la ora 12:00.






