Acordul SUA cu Iran intră în ore decisive. Ce riscă Washingtonul, Israelul și stabilitatea regiunii

Un acord între Statele Unite și Iran pentru încheierea conflictului rămâne programat pentru duminică, deși semnarea lui a fost amânată cu câteva ore după un atac israelian în Beirut, Liban, urmat de o amenințare iraniană de represalii. Informația a fost prezentată de președintele Donald Trump, care a spus că înțelegerea este încă pe drumul cel bun.

Mai precis, Trump a declarat că documentul ar fi trebuit semnat imediat, dar atacul israelian a intervenit cu o oră înainte de momentul convenit. Pentru negocieri de acest nivel, o întârziere de câteva ore nu înseamnă automat eșecul acordului, dar arată cât de rapid poate un episod militar punctual să blocheze o înțelegere cu miză regională mult mai largă.

Miza este dublă. Pe de o parte, Washingtonul încearcă să închidă un conflict printr-un acord direct cu Teheranul. Pe de altă parte, acțiunile Israelului și reacția Hezbollah riscă să schimbe terenul chiar înainte de semnătură. Pentru Europa, inclusiv pentru România, efectul de urmărit ține de stabilitatea din Orientul Mijlociu, cu impact posibil asupra rutelor energetice și asupra relației dintre aliații occidentali.

Trump spune că atacul israelian a zguduit înțelegerea chiar înainte de semnare

Președintele SUA a relatat că a fost informat de consilierii săi despre lovitura israeliană din Beirut cu foarte puțin timp înaintea semnării. El a descris episodul ca pe un șoc și a legat direct atacul de întârzierea acordului.

Într-o convorbire telefonică, Donald Trump a spus:

„S-a clătinat. A amânat semnarea cu câteva ore. Trebuia să fie acum. Acum este programată pentru câteva ore de acum încolo.”

Și tot Trump a fixat și momentul exact în raport cu negocierile:

„Este atât de rău, nu-mi venea să cred. Cu o oră înainte să semnăm acordul.”

Din aceeași relatare reiese că administrația americană nu a tratat atacul ca pe un incident izolat, ci ca pe o acțiune capabilă să afecteze calendarul diplomatic. Potrivit Axios, Trump a criticat în termeni duri decizia premierului israelian Benjamin Netanyahu de a lovi Beirutul în acel moment.

Critica la adresa lui Netanyahu indică o fisură politică, nu doar un dezacord tactic

Trump a recunoscut că Hezbollah a atacat primul Israelul, dar a susținut că acel atac nu ar fi produs pagube și nu ar fi făcut victime. În această logică, răspunsul israelian a fost, pentru Casa Albă, prost sincronizat față de obiectivul mai mare al semnării acordului.

În aceeași convorbire, președintele american a spus despre premierul israelian:

„De ce a trebuit Bibi să facă un atac nenorocit? Eram atât de supărat. I-am spus. Nu are niciun discernământ nenorocit. I-am spus asta.”

Declarația are greutate politică fiindcă vine într-un punct în care Israelul a considerat anterior acordurile cu Iranul un „eșec major” pentru propriile sale interese de securitate. Asta înseamnă că neînțelegerea nu privește doar momentul operațiunii din Beirut, ci și direcția generală a relației cu Iranul. Iar o divergență publică între Washington și Ierusalim, apărută chiar înaintea unei semnături, poate complica aplicarea oricărei înțelegeri care ar urma.

Atacul din Dahieh a schimbat imediat calculul diplomatic

Israelul a lovit cartierul Dahieh din Beirut, o zonă cu prezență puternică a Hezbollah, ca răspuns la tirurile Hezbollah și la un atac cu drone asupra nordului Israelului. Faptul că lovitura a venit în pline negocieri explică de ce episodul a fost citit la Washington drept o escaladare cu efect imediat asupra acordului.

Dar informațiile publice disponibile până acum nu precizează ce conține exact acordul dintre SUA și Iran, care sunt clauzele sale și nici dacă textul include termeni verificabili privind programul nuclear iranian sau circulația prin Strâmtoarea Hormuz. Nici reacția oficială a Iranului la aceste declarații ale lui Trump nu este detaliată până acum. Lipsesc, în aceeași măsură, elemente despre poziția altor actori regionali, inclusiv Arabia Saudită.

Aceste necunoscute contează. Dacă înțelegerea vizează, așa cum a fost indicat anterior de Trump, blocarea programului nuclear iranian până la distrugerea uraniului îmbogățit, atunci acceptarea ei de către Teheran ar marca o schimbare importantă față de pozițiile anterioare. Numai că Iranul nu a confirmat un astfel de aranjament.

Ce se poate schimba după semnătură și ce lipsește încă din tabloul public

Pentru moment, singurul fapt clar este că administrația americană încearcă să mențină acordul pe linia de plutire, deși ultimul episod militar a arătat cât de fragil este. Dacă documentul va fi totuși semnat duminică, următoarea întrebare va fi dacă poate rezista primei runde de tensiuni dintre Iran, Israel și Hezbollah.

Iar pentru statele aliate ale SUA, miza practică este simplă: un acord care reduce riscul de extindere a conflictului ar putea stabiliza regiunea, în timp ce un eșec ar readuce presiune pe securitate, pe energie și pe relațiile dintre partenerii occidentali din zonă. Nu a fost anunțat încă textul acordului și nici calendarul public al pașilor de aplicare.

Ultimul reper rămâne cel indicat de Trump: semnarea este în continuare vizată pentru duminică, după o amânare de câteva ore provocată, potrivit lui, de atacul israelian din Beirut.