Europa pregătește 100 GW în Marea Nordului. Miza – independența de gazul american

Europa apasă pe accelerație. Zece lideri europeni se întâlnesc la Hamburg pentru a parafa un plan uriaș de dezvoltare a energiei eoliene în Marea Nordului, o mișcare ce pare un răspuns direct pentru Donald Trump. Potrivit Adevărul, summitul vizează extinderea unei tehnologii pe care fostul președinte american a numit-o, în repetate rânduri, una „pentru perdanți”.

Pe masă: Declarația de la Hamburg. Prin acest document, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Regatul Unit, Țările de Jos și Norvegia se angajează să construiască împreună proiecte eoliene offshore cu o capacitate totală de 100 de gigawați. Cât înseamnă asta? Echivalentul întregii producții de electricitate a Marii Britanii. O adevărată demonstrație de forță într-un moment de tensiuni maxime în relațiile transatlantice.

Adio, gaz american? Miza uriașă a Mării Nordului

Miza este uriașă. Depășește cu mult obiectivele climatice. După ce a redus drastic importurile de gaz rusesc, Europa s-a trezit într-o nouă dependență, de data aceasta față de gazul natural lichefiat (GNL) venit din Statele Unite. Importurile europene din America au crescut de patru ori, iar SUA a devenit cel mai mare exportator mondial de GNL. Pentru unii oficiali de la Bruxelles, semnalul de alarmă sună deja puternic.

RecomandariDezastru ecologic la Marea Neagră. Un nor toxic uriaș din Rusia se îndreaptă spre Europa

„Slăbiciunea majoră a fost mutarea de la o sursă nesigură – Rusia – către alte surse care pot deveni, la rândul lor, nesigure”, a recunoscut un oficial al Comisiei Europene implicat direct în strategia energetică. Ironia sorții…

Soluția? Energia curată, produsă local. Asta devine alternativa strategică. Într-un comentariu comun, ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, și comisarul european Dan Jørgensen au avertizat că dependența de combustibili fosili, indiferent de sursă, expune continentul la „volatilitatea piețelor internaționale și la presiuni geopolitice externe”.

Un pariu riscant: Cum devine vântul o armă geopolitică

Iar momentul ales nu e deloc întâmplător. Donald Trump, favorit în sondaje pentru un nou mandat la Casa Albă, și-a reluat atacurile la adresa turbinelor eoliene. Chiar la Forumul Economic Mondial de la Davos, acesta le-a numit din nou „pentru perdanți”. Coincidență? Greu de crezut.

RecomandariAnunț de maximă alertă pentru toată Europa. Rusia se pregătește de un război pe scară largă

Americanii, la rândul lor, au lăudat constant rolul exporturilor de GNL în securitatea Europei, cerând eliminarea barierelor de reglementare, cum ar fi taxele pe carbon. Pentru liderii europeni, însă, această dependență a devenit o vulnerabilitate. Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a spus-o clar: tranziția energetică înseamnă „libertate, mai puțină dependență și mai puține vulnerabilități”. Energia a redevenit o armă.

Brexit-ul, dat uitării. Marea Britanie, partener cheie în proiect

Surprinzător sau nu, Regatul Unit, aflat în afara UE, este unul dintre pilonii acestui proiect. Guvernul de la Londra vede acordul drept o șansă de a consolida securitatea energetică și de a reduce expunerea la „rollercoasterul combustibililor fosili”. Colaborarea strânsă în Marea Nordului pare să pună în paranteză, cel puțin temporar, divergențele post-Brexit.

Apare și o noutate tehnică. Pentru prima dată, unele parcuri eoliene vor fi conectate direct la mai multe țări prin cabluri submarine. Teoretic, asta ar trebui să scadă prețurile. Criticii avertizează însă că un astfel de sistem ar putea permite vânzarea energiei către piețele cele mai profitabile în perioade de criză. Totuși, un raport recent a arătat că actualele cabluri submarine au adus deja economii de peste 1,6 miliarde de lire sterline consumatorilor britanici din 2023.

RecomandariCât costă călătoria cu trenul în Europa. Marea Britanie de 3 ori mai scumpă decât avionul

Mai mult decât vorbe. Ce se semnează la Hamburg

Întâlnirea de la Hamburg, a treia de acest fel, nu e doar pentru poze. Potrivit autorităților germane, vor fi semnate trei documente cheie pentru a transforma viziunea în realitate:

• O declarație politică privind cooperarea și protecția infrastructurii critice.
• O declarație a miniștrilor energiei despre dezvoltarea rețelelor și finanțarea proiectelor.
• Un pact de investiții între guverne și industrie pentru a debloca proiectele.

Angajamentul este ca 100 GW din ținta totală de 300 GW pentru 2050 să fie realizați prin proiecte comune, cu 20 GW în dezvoltare până în 2030. Drumul nu va fi însă ușor. Atragerea investitorilor se dovedește dificilă în țări ca Germania și Franța, iar gazul natural încă reprezintă aproape un sfert din mixul energetic al Europei, fiind de bază pentru industrie.