Europa pregătește un plan B de apărare fără SUA. Franța și Germania preiau comanda
Europa accelerează un plan de rezervă pentru a se putea apăra singură, folosind cadrul militar al NATO, în cazul în care Statele Unite își retrag trupele de pe continent. Oficialii europeni au inițiat încă de anul trecut discuții pentru un proiect numit „NATO Europa”, menit să asigure continuitatea apărării în fața Rusiei, potrivit unei analize Wall Street Journal. Franța și Germania sunt motoarele acestui plan.
Ideea, considerată mult timp tabu, a prins avânt după ce Berlinul și-a schimbat radical poziția.
Schimbare de macaz la Berlin, pe fondul temerilor legate de Trump
Timp de ani de zile, Germania s-a opus ferm propunerilor venite de la Paris pentru o mai mare autonomie în apărarea europeană, preferând să se bazeze pe garanțiile de securitate oferite de Washington. Dar, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Berlinul își reconsideră poziția din cauza îndoielilor tot mai mari privind fiabilitatea pe termen lung a Americii ca aliat. Potrivit surselor citate de publicația americană, Merz a început să-și schimbe viziunea după ce a ajuns la concluzia că Președintele american Donald Trump era gata să-și retragă sprijinul pentru Ucraina. Cancelarul german este îngrijorat că liderul de la Casa Albă ar putea crea „confuzie între victimă și agresor” în război și că politica externă a SUA în cadrul NATO nu mai are valori clare.
totusi, liderul german nu a dorit să pună la îndoială public alianța, deoarece o astfel de mișcare ar fi fost periculoasă, au declarat surse apropiate discuțiilor.
Îngrijorările europenilor au căpătat urgență și pe fondul altor acțiuni ale administrației Trump, precum tensiunile legate de reticența Europei de a sprijini acțiunile militare americane în Iran sau după ce președintele a lansat ideea de a prelua Groenlanda de la Danemarca. Toate aceste episoade au alimentat neîncrederea și au accelerat discuțiile informale despre un viitor în care Europa trebuie să se descurce singură.
Ce presupune un NATO european și care sunt provocările
Discuțiile, care au loc informal în jurul reuniunilor NATO și în cadrul unor întâlniri private, „nu sunt menite să rivalizeze cu alianța actuală”, ci să o consolideze, se arată în raport. Obiectivul este ca Europa să poată menține descurajarea împotriva Rusiei, continuitatea operațională și credibilitatea nucleară, chiar dacă Washingtonul își retrage forțele sau refuză să-i ia apărarea. Mai exact, planul vizează plasarea mai multor europeni în roluri cheie de comandă și înlocuirea treptată a capacităților militare americane cu resurse proprii.
Există însă o listă lungă de întrebări fără răspuns și de obstacole uriașe.
Nu este clar cine ar gestiona sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, coridoarele de transport strategic al forțelor către Polonia și statele baltice sau logistica necesară pentru exercițiile regionale la scară largă. În plus, oficialii europeni își propun să accelereze producția europeană de echipamente vitale în domenii unde Europa este puternic dependentă de SUA. Printre acestea se numără capacitățile antisubmarine, cele spațiale și de recunoaștere, realimentarea avioanelor în aer și mobilitatea aeriană. Reintroducerea recrutării militare este considerată de unii oficiali un alt aspect esențial pentru succesul planului.
Or, implementarea acestor planuri va fi o provocare imensă. Poziția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) a fost deținută în mod tradițional de un general american, iar Washingtonul nu are nicio intenție să renunțe la acest post. Cea mai mare problemă este însă decalajul tehnologic. Oficialii europeni recunosc că nicio reorganizare a trupelor nu poate înlocui rapid sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă, care formează coloana vertebrală a credibilității militare a NATO.
