Fermierii cer declararea stării de calamitate din cauza secetei și a arșiței

Fermierii cer Guvernului, într-o scrisoare deschisă, să declare stare de calamitate datorită secetei severe și a arșiței în toate zonele unde mai mult de jumătate din suprafața cultivată este afectată. Aceștia spun că sunt județe în care culturile de toamnă sunt afectate până la 80%.

Astfel că, alianţa pentru Agricultură şi Cooperare cere, până la data de 31 iulie, declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în localităţile/judeţele unde mai mult de 50% din suprafaţa acoperită de o cultură este afectată, susţin reprezentanţii alianţei într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor.

„Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriaşe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 şi arşiţa atmosferică din această vară. Sunt judeţe unde suprafeţele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine ştiţi, situaţia este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%. (…)

RecomandăriDin ce cauză ANSVSA vrea ca fermierii să plătească manopera pentru vaccinarea anti-antrax

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cu preţ crescut datorită crizelor energetice, carburanţi, război, vor ajunge la termen la sfârşitul lunii iulie 2022. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii şi-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele şi impozitele”, se menționează în documentul citat de Agerpres.

De asemenea, reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare spun că, deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii ţări, afectând numai anumite judeţe, fermierii sunt afectaţi mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 din cauza efectelor crizelor energetice, de carburanţi sau a războiului.

„Sunt multe cazuri când dificultăţile sunt de natura supravieţuirii exploataţiei agricole având în vedere investiţiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care aceştia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda şi cheltuielile necesare pentru înfiinţarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023”, se mai spune în scrisoare.

RecomandăriMai multe proiecte importante din Timiș sunt oprite din cauza sistării finanţării

În plus, fermierii solicită ministrului agriculturii să înceapă demersurile pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei pedologice severe şi a arşiţei în localităţile/judeţele unde mai mult de 50% din suprafaţa acoperită de culturi agricole este afectată. Potrivit sursei citate, OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările şi completările ulterioare, dând posibilitatea autorităţilor implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate şi asimilarea cu forţa majoră.

Fermierii solicită să se declare stare de calamitate până în 31 iulie.

Mai mult, scrisoarea a fost semnată de reprezentanţii organizaţiilor: Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România – PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România – APPR.

Așadar, cele 4 organizaţii profesionale din agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe, reunite informal în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare au  aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafaţă totală de 2,5 milioane hectare, la care se adaugă 1,5 milioane hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianţa cuprinde, de asemenea, şi membri care activează în industria alimentară şi cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajaţi de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

RecomandăriInsulele grecești se confruntă cu o serioasă lipsă de apă, în plin sezon turistic, mergând până la declararea stării de urgenţă