Fiasco de 4,6 miliarde £ în UK – 30.000 de case, distruse de un program verde eșuat
Coșmar, nu vis ecologic. Un program de 4,6 miliarde de lire sterline trebuia să izoleze casele britanicilor. Să le scadă facturile. În schimb, a lăsat în urmă un scandal uriaș, zeci de mii de locuințe cu probleme grave și suspiciuni masive de fraudă.
Acum, parlamentarii britanici cer intervenția de urgență a brigăzii anti-fraudă. Un raport devastator al Comisiei pentru conturi publice (PAC), citat de Dailymail, pune degetul pe rană. Întreaga schemă este descrisă drept „cel mai catastrofal fiasco”, iar comisia avertizează că frauda a jucat, cel mai probabil, un rol central în acest eșec. Peste 30.000 de proprietăți au rămas cu defecte de construcție.
De la facturi mai mici la mucegai și pereți cu probleme structurale
La bază erau două scheme majore: Energy Company Obligation (ECO) și Great British Insulation. Pe hârtie, o soluție salvatoare. Costurile? Le-au suportat inițial furnizorii de energie, dar, evident, le-au transferat rapid în facturile consumatorilor. Toată lumea plătea pentru un viitor mai verde și facturi mai mici. Ironia sorții…
Economii? Nici vorbă. Mii de familii s-au trezit cu probleme mult, mult mai mari. Între 32.000 și 35.000 de case au suferit din cauza izolațiilor făcute de mântuială. Uneori, problemele sunt mici. Alteori, situația e gravă de-a dreptul: igrasie, mucegai, chiar probleme structurale care amenință siguranța oamenilor.
Rezultatul? Dezastru.
Unde s-au dus banii? Suspiciuni de fraudă de peste 80 de milioane de lire
Membrii comisiei parlamentare nu se joacă cu vorbele. Cer direct ca Oficiul pentru Fraude Grave (SFO) să investigheze schema. Avertismentul lor este clar: există riscuri „imediate pentru sănătate și siguranță” în mii de case. Cifrele oficiale de la Ofgem, autoritatea de reglementare, arată o fraudă de 1,75%, adică peste 80 de milioane de lire. Dar parlamentarii spun că e doar vârful aisbergului. Ei sunt convinși că cifra reală e mult mai mare, numind estimarea oficială o „subestimare semnificativă”.
Sir Geoffrey Clifton-Brown, șeful comisiei, a fost direct. A numit eșecul programului ECO „cel mai catastrofal fiasco” pe care l-a văzut în 12 ani de activitate. Fără ocolișuri. Apoi a adăugat: „Potențial, mii de oameni trăiesc acum cu riscuri de sănătate și siguranță în casele lor și, în ciuda protestelor Guvernului, nu avem nici pe departe asigurarea că nu sunt expuși financiar la facturi de neplătit pentru a repara lucrările defectuoase.”
Guvernul, acuzat că a dormit la volan. „Au ignorat problema doi ani”
Raportul lovește direct în Departamentul pentru Securitate Energetică și Net Zero (DESNZ), condus de Ed Miliband. Acuzația? Gravă. Oficialii de rang înalt au avut nevoie de doi ani ca să recunoască amploarea dezastrului. Doi ani. Timp în care problemele s-au înrăutățit.
Replica DESNZ? Un purtător de cuvânt a încercat să calmeze apele, să minimizeze totul. „Este categoric neadevărat că există riscuri pe scară largă pentru sănătate și siguranță. Pentru marea majoritate, acest lucru înseamnă că o casă poate să nu fie la fel de eficientă energetic pe cât ar trebui să fie.” O declarație în totală contradicție cu avertismentele dure venite din Parlament.
Cine plătește reparațiile? Oamenii, prinși la mijloc între promisiuni și facturi uriașe
Oficial, promisiunile sună bine. Miniștrii jură că nicio familie nu va scoate bani din buzunar pentru reparații. Costurile, de până la 20.000 de lire, ar trebui acoperite de instalator, prin garanție. Sună bine, nu? Doar că realitatea e alta. Comisia parlamentară avertizează că proprietarii nu au „nicio asigurare reală” că vor fi despăgubiți dacă reparațiile sar de acest plafon.
Și mai e ceva. O teamă reală că instalatorii și firmele de garanții pur și simplu vor da faliment sub greutatea reclamațiilor. Normal, când au fost citate cazuri cu daune estimate la peste 250.000 de lire. Ministrul pentru consumatorii de energie, Martin McCluskey, a încercat să dea asigurări: „fiecare gospodărie cu izolație exterioară instalată în cadrul acestor două scheme este auditată, fără niciun cost pentru consumator.” Frumos. Dar ce te faci când costurile explodează peste orice plafon? Întrebarea asta chinuie acum mii de familii.
