Fiecare român plătește 2.126 de euro în 2026 pentru datoria publică a țării

Fiecare român, de la copil la pensionar, va trebui să plătească anul acesta 2.126 de euro pentru datoriile făcute de stat. Suma totală pe care România trebuie să o achite în 2026 depășește 40 de miliarde de euro, o notă de plată colosală care pune o presiune uriașă pe bugetul țării.

Un calendar infernal al scadențelor

Conform datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor, serviciul datoriei publice pentru anul 2026 atinge valoarea de 206,5 miliarde de lei.

Asta înseamnă aproximativ 40,4 miliarde de euro.

RecomandăriRomania ia un credit de 16,7 miliarde euro pentru arme. Fiecare roman plateste 1478 euro

La o populație rezidentă de circa 19 milioane de persoane, calculul este simplu și dureros: 2.126 de euro de plată pentru fiecare cetățean. Serviciul datoriei publice, reprezintă totalitatea plăților pe care statul trebuie să le facă pentru a-și achita împrumuturile. Include rambursarea ratelor de capital (suma împrumutată), dobânzile aferente lor, comisioanele și alte costuri asociate.

Analistul economic Sorin Dinu explică structura acestei datorii. „Avem pe piața externă trei rambursări de principal, în februarie, septembrie şi decembrie, cu dobânzile aferente. Vorbim despre scadențe la rambursări de principal, fără dobânzi. Din această sumă, 43,7 miliarde de lei sunt datorie externă. Diferența – datorie internă. La datoria externă, sunt trei plăți principale: una a fost în luna februarie, de 3,3 miliarde de euro. Urmează una în septembrie, de 1.35 miliarde de euro, și încă una în decembrie, de 1,25 miliarde de euro.”

Ritmul amețitor al datoriei interne

Dar dacă plățile externe par gestionabile, lucrurile stau complet diferit pe plan intern. Aici, statul trebuie să returneze banii împrumutați prin titluri de stat și certificate de trezorerie, cumpărate în principal de bănci.

RecomandăriDatoria externă a României crește cu 3 miliarde euro în T1 2026. Soldul ajunge la 231,52 miliarde euro.

Sorin Dinu descrie un program de plăți de-a dreptul sufocant. „Mai avem pe piața internă, pentru datoria internă, un ritm ameţitor al scadenţelor. Trecem peste luna martie, în care suma e mică. În aprilie, avem de rambursat peste 11 miliarde de lei, adică mai mult de 2 miliarde de euro. În mai, încă 874 de milioane de euro, în iunie, alte 12 miliarde de lei, deci aproape 2,3 miliarde de euro. În luna iulie, în lei, echivalentul a puţin puţin peste 1 miliard de euro, iar în august alte 1,16 miliarde de euro, de data aceasta în euro. Septembrie iar este o lună de relaxare. După aceea, în octombrie, sunt de plată aproape 3 miliarde de euro. Urmează un pic de relaxare în noiembrie, iar în decembrie sunt la plată încă 1,3 miliarde de euro.”

Principalii creditori interni sunt, așadar, băncile. „Principalii deţinători de datorie publică internă sunt băncile. La sfârșitul lui ianuarie 2026, ele dețineau aproximativ 43 de miliarde de euro, numai datorie internă. Dacă comparăm cu cele 140 de miliarde de euro, cât sunt în total depozitele interne din bănci, 43 de miliarde de euro sunt de fapt sumele investite de bănci în titluri de stat sau în certificate de trezorerie”, adaugă Dinu.

Plăți suplimentare și împrumuturi private

Și totuși, cum vine asta cu „luna de relaxare” septembrie? Nu-i chiar așa. Pe lângă datoria publică standard, statul a contractat și împrumuturi directe de la bănci, așa-numitele plasamente private, atât pe piața internă, cât și externă.

RecomandăriDecizia care poate schimba economia României. Fiecare euro investit în apărare aduce 3 înapoi

Acestea adaugă noi scadențe la calendarul deja încărcat. „Din cauza presiunilor care au existat pe piața internă, în ultimii ani, statul român a realizat ceva plasamente private, pe piața internă. Adică împrumuturi directe la bănci, în afara piețelor interbancare. Din anii grei de deficite 2023 – 2025, Banca Transilvania are în noiembrie de încasat 1,2 miliarde de euro, de la statul român, deci în realitate luna de relaxare nu e deloc aşa. Statul român mai trebuie să plătească la CEC, în august, 1 miliard de lei şi în decembrie alte sume de bani. Şi pe piața externă s-au făcut plasamente private, în anii 2022 – 2024, pentru care, în septembrie 2026, se mai adaugă alte 600 de milioane de euro”, detaliază expertul.

Adevărata gaură: deficitul adaugă alte miliarde

V-ați gândit vreodată că statul trebuie să se împrumute ca să-și plătească datoriile vechi? Pentru că, pe bune, exact asta se întâmplă.

Iar lucrurile sunt și mai dramatice. Suma nominală de plată este, de fapt, mult mai mare, din cauza deficitului primar. Practic, pentru că România cheltuie mai mult decât produce, trebuie să se împrumute nu doar pentru a rostogoli datoria veche, ci și pentru a acoperi gaura din anul curent.

Analistul Sorin Dinu pune cifrele în perspectivă. „Din suma totală de plată, anul acesta, de 40,4 miliarde de euro, aproape 12 miliarde de euro sunt dobânzile. Pentru că România nu are excedent, ci deficit primar, România va trebui să împrumute întreaga sumă, de 40,4 miliarde euro, la care se adaugă componenta de deficit primar pentru acest an. În total, avem de plată 59 de miliarde de euro și avem 132 de miliarde de lei deficit, deci mai avem nevoie de încă vreo 70 de miliarde de lei, adică de încă vreo 14-15 miliarde de euro.”

În acest context, Guvernul Bolojan se străduiește să demonstreze marilor creditori că România are bonitate, adică este capabilă să-și plătească datoriile. Dacă aceștia vor ajunge la concluzia contrară, scenariul devine sumbru. În Bulgaria, după falimentul din anii 1996-1997, pensiile și salariile au fost drastic afectate, iar în Grecia, între 2010 și 2018, pensiile au fost tăiate succesiv de cel puțin 20 de ori.