Finanțarea umanitară globală s-a prăbușit la 7,34 miliarde de euro
Finanțarea umanitară la nivel global a suferit o prăbușire dramatică, scăzând de la aproape 24 de miliarde de euro la doar 7,34 miliarde între 2025 și 2026. Statele Unite au dat tonul reducerilor masive încă din 2025, iar numeroase țări din Uniunea Europeană au urmat exemplul, redirecționând fondurile către crize mai apropiate de casă, precum cea din Ucraina.
America First, restul lumii pe cont propriu
Lovitura cea mai puternică a venit în 2025, când Secretarul de Stat american Marco Rubio a anunțat că 83% din programele derulate de USAid – agenția de dezvoltare internațională a țării – vor fi anulate. Decizia a creat un efect de domino la nivel mondial. Conform ultimelor date de la Financial Tracking Service (FTS), finanțarea umanitară totală a picat de la aproximativ 23,97 miliarde de euro (27,60 miliarde de dolari) la circa 7,34 miliarde de euro (8 miliarde de dolari) în doar un an.
O prăbușire,
Iar tendința de scădere nu e nouă, fiind observată încă din 2023, ceea ce arată cât de vulnerabil este acest sector în fața capriciilor politice ale momentului. În prezent, Statele Unite contribuie cu 28,3% la ajutorul pentru dezvoltare la nivel mondial.
Europa strânge cureaua
Chiar dacă Uniunea Europeană și statele sale membre asigură peste 40% din ajutorul pentru dezvoltare la nivel global, nici aici lucrurile nu stau mai bine. Germania, de pildă, care contribuie cu 6,9% din totalul global, a anunțat la finalul anului trecut că bugetul pentru ajutor umanitar va fi redus la 10,06 miliarde de euro. Asta înseamnă o scădere de 251 de milioane de euro față de 2025 și un declin de aproape 20% din 2023.
Reacțiile nu au întârziat să apară. „Reducerea propriilor cheltuieli la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în această situație dramatică este pur și simplu inacceptabilă”, a declarat Åsa Månsson, director general la VENRO, organizația-umbrelă a ONG-urilor de dezvoltare din Germania.
Dar Germania nu este singura. Suedia, cel mai mare donator din UE (cu 9,9% din cota globală), a anunțat o tăiere de aproximativ 930 de milioane de euro (10 miliarde de coroane) din fondurile destinate unor țări precum Mozambic, Zimbabwe, Liberia, Tanzania și Bolivia. Banii? Au fost realocați către Ucraina. Guvernul suedez a justificat mișcarea spunând că „eficiența costurilor, noile abordări transformatoare și inovația sunt principii directoare pentru strategie”. V-ați fi așteptat la o asemenea justificare?
Banii se mută, nu dispar de tot
Ucraina a devenit, e drept, o prioritate absolută. Majoritatea ajutorului umanitar european se îndreaptă acum acolo, cu o sumă alocată de 607,7 milioane de dolari. Pe bune, pare că toate resursele se concentrează într-un singur punct.
Organizațiile internaționale (inclusiv cele din sistemul ONU) resimt din plin aceste scăderi. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Programul Alimentar Mondial și Fondul Central de Răspuns în Situații de Urgență rămân în top trei organizații care primesc cele mai multe fonduri în 2026, însă bugetele lor s-au contractat vizibil față de anul precedent. La nivel global, sănătatea și securitatea alimentară continuă să absoarbă cea mai mare parte a finanțării rămase.
O rază de speranță în bugetul viitor?
Numai că cifrele exacte s-ar putea schimba pe măsură ce UE începe negocierile pentru bugetul său pe perioada 2028-2034. Componenta de dezvoltare a bugetului UE, denumită „Europa Globală”, este programată să crească cu 75%. Jumătate din această inițiativă bugetară va fi dedicată Ucrainei, în timp ce alte 43,2 miliarde de euro vor merge către alte țări candidate la aderarea la blocul comunitar.
