Fostul ministru Gabriel Biris cere eliminarea taxelor suplimentare. Cum arata reforma fiscala
Fostul ministru de Finanțe Gabriel Biriș propune un pachet clar de măsuri pentru simplificarea sistemului de taxe din România. Codul Fiscal a suferit peste 1.000 de modificări în ultimii ani, generând un haos birocratic greu de gestionat pentru angajați, companii și chiar pentru inspectorii statului.
Haosul legislativ și cetățenii de rangul doi
Sistemul fiscal românesc s-a transformat într-un labirint. Fondatorul The Tax Institute a explicat cum a început demersul său de analiză a legislației. „Am fondat împreună cu Ruxandra Jianu și Ana Bobircă The Tax Institute acum aproape patru ani, cu scopul de a determina, încetișor, încetișor, ca politicile publice în fiscalitate să fie bazate pe studii”, a declarat Biriș.
Echipa sa a prezentat datele la BNR. „Practic, am luat veniturile pe fiecare tip de impozit, le-am pus pe axa timpului raportat la PIB și apoi am arătat care au fost influențele modificărilor. Ne-a rezultat că, în primii șapte ani și jumătate de existență a Codului Fiscal, fără impozite și taxe locale, au existat 554 de modificări, prin 109 legi și ordonanțe. Numai ca să le înțelegi, cât timp irosești și noi, și companiile, și consultanții companiilor, dar și oamenii din ANAF, cei care trebuie să aplice legislația”, a explicat expertul.
Iar discrepanțele lovesc direct în buzunarul românilor. Noul studiu al institutului trage un semnal de alarmă clar. „Astăzi, sarcina fiscală totală, impozitul și contribuțiile nu depind în principal de cât câștigi, ci de cum câștigi. Practic, prin legislație, noi am creat cetățeni de rangul întâi și cetățeni de rangul doi. Cetățenii de rangul întâi sunt speciali, trebuie să plătească mai puțin sau deloc, iar cetățenii de rangul doi sunt angajații, care trebuie să dea aproape jumătate din ce câștigă la buget și tot ei plătesc impozite locale, TVA, accize”, a subliniat Biriș.
Soluția propusă se bazează pe o cotă unică reală. „Propunerea se bazează pe cota unică de 16%, dar una reală. Și articolul din Constituție care vorbește despre egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și discriminări, este tot articolul 16. Așa că am venit cu ideea „16 la puterea a treia”.” Legat de profit, regula ar trebui să fie simplă. „Dacă dividendul vine dintr-un profit pe care ai plătit deja 16%, sarcina fiscală totală ajunge prea mare. Am propus ca impozitul pe profit plus impozitul pe dividende să fie 16%. Dacă profitul vine din venituri neimpozabile sau din paradisuri fiscale, atunci să fie tratat diferit. Am propus și transparentizarea sumelor parcate în paradisuri fiscale. si am propus eliminarea impozitului pe microîntreprinderi și transparentizarea fiscală a câștigurilor. Adică să nu mai conteze cum te organizezi, ci să conteze să faci profit și să plătești impozit pe profit.”
„Nu poți să ai sarcină fiscală între 1% și 43% și să spui că cetățenii sunt egali în fața legii. Asta distruge coeziunea dintre noi”, a adăugat el.
Revoluția fiscală din 2017 și gaura din buget
Dar cum s-a ajuns aici? Într-un interviu publicat recent de Newsweek, fostul ministru amintește de deciziile controversate luate în trecut de PSD. „Ideea mutării contribuțiilor sociale a fost motivul pentru care mi-am dat demisia din Guvernul Cioloș după ce lideri din PSD au spus ca sunt trădător. Atunci au făcut mutarea, dar n-au făcut-o neutră, așa cum am gândit-o eu. Și atunci au majorat brutul cu 21% au recalculat contribuțiile ca să rămână la fel ca înainte.”
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul statului? O pierdere masivă de fonduri. „Numai că la mutare au mărit CAS, au mărit CASS, în compensație au scăzut cota unică de la 16% la 10% și după aceea au spus că vin prea puțini bani la buget. De fapt, au mutat vreo 12 miliarde din bugetul de stat în bugetul de pensii și au zis că suntem mai bogați și putem crește pensiile. Totul s-a transformat într-o românească de-asta.”
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru a repara sistemul, specialiștii au pus pe hârtie soluții matematice. „În spatele propunerilor există un Excel cu vreo 700 de linii. Noi considerăm că rolul nostru este să arătăm că există soluții și, prin discuții și consultări, să încercăm să convingem decidenții. Speranța moare ultima.”
Birocrația ANAF și problema e-Factura
Dincolo de cifre, să fim serioși, antreprenorii se lovesc zilnic de un zid administrativ. „Balamuc total”, așa descrie Gabriel Biriș situația actuală. Reglementările noi sufocă mediul privat. „Sunt companii care funcționează impecabil de zeci de ani. De ce să le obligi să obțină alte autorizații? Spui că vrei să reduci cheltuielile statului, dar pui statul să aprobe alte dosare.”
Și totuși, statul insistă cu verificări inutile la vamă. „Ei nu comercializează produse accizabile, ci produse accizate. Acciza e deja plătită de producător sau importator. Ce sens are să ocupi resurse la vamă pentru asta? Din păcate, foarte multe măsuri au fost luate fără dialog și prin pompierism. Asta a creat o mare nemulțumire în mediul de business onest.”
O altă aberație legislativă (apărută recent) vizează persoanele fizice cu drepturi de autor. „Adică eu ar trebui, deși nimeni nu ne-a dat o explicație oficială, să emit facturi către Newsweek, deși sunt persoană fizică și n-am avut niciodată firmă. Dacă ai depășit plafonul de 395.000 de lei pe an, trebuia să te înregistrezi. Nu, nu am depășit acest plafon. Sunt departe. Dar pentru ce e nevoie de asta? Ce aduce statului în afară de costuri și birocrație? Eu nu cred că există în momentul de față soluție să emiți factură pe CNP. Nu aduci niciun ban la buget, pentru că ești scutit de TVA dacă ești sub plafon. În plus, în cele mai multe cazuri, impozitul este reținut la sursă.”
Până la urmă, sistemul informatic al statului e complet nepregătit. „Sunt multe lucruri pe care nu le pot înțelege și nu le pot explica. Eu am făcut la un moment dat contract de muncă pentru o doamnă care o ajuta pe soția mea la menaj. Nu exista procedură pentru depunerea declarației 112 pe CNP. Au făcut procedura pentru că am insistat eu. Probabil că acum vor face procedură și pentru facturarea pe CNP.”
Zelul ANAF a creat situații absurde în trecut. „ANAF s-a dus la APIA, a văzut câte oi au oamenii și a calculat că sigur au depășit plafonul de TVA. Au început să emită decizii de impunere estimate. Așa au ajuns ciobanii cu oile la București. Atunci, ca ministru, am găsit soluția cu regimul special pentru agricultori, care funcționează și astăzi.”
Ce măsuri urgente trebuie luate pentru economie
Pentru redresarea rapidă a economiei, pașii sunt clari. „În primul rând, să avem guvern. Apoi trebuie să aruncăm bolovanii din spinarea economiei. Impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul suplimentar pe petrol și gaze, impozitul suplimentar pentru bănci, impozitul pe stâlp, reducerea perioadei de recuperare a pierderilor. Cu asta ar trebui să începem.”
„Apoi trebuie măsuri care să reducă evaziunea și să întărească disciplina fiscală. Și trebuie eliminat acest tratament fiscal diferențiat pentru persoane fizice. Sunt soluții. Eu aș începe cu aruncatul bolovanilor din spate”, a concluzionat fostul ministru.
În prezent, impozitul minim pe cifra de afaceri afectează peste 1.070 de companii mari din România, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, cele mai lovite sectoare fiind distribuția, retailul și industria auto.
