Fostul primar Vasile Haidău primește 1,1 milioane de lei pentru terenuri de pe traseul A8
Vasile Haidău, fost primar PNL al comunei Rediu, județul Iași, în perioada 2004-2020, și Elena Haidău figurează pe lista proprietarilor care urmează să fie expropriați pentru Autostrada A8 și ar urma să primească 1,1 milioane de lei. Suma apare într-un proiect care trebuie aprobat de Guvern și intră în categoria despăgubirilor plătite din bugetul Ministerului Transporturilor.
11.029 de metri pătrați din cele 20.000 de metri pătrați deținuți de soții Haidău în comuna Rediu, județul Iași, ar urma să fie expropriați, adică puțin peste 55% din suprafața totală. Raportat la cei 3.000 de lei cu care fostul edil ar fi cumpărat în trecut terenurile vizate de ancheta DNA, câștigul estimat din valorificarea acestei părți este de 366 de ori mai mare decât investiția inițială.
Miza nu ține doar de un proprietar aflat pe traseul unei autostrăzi. Cazul arată cum un proiect major de infrastructură ajunge să transfere sume mari din bani publici către foști sau actuali aleși locali și către oameni de afaceri care dețin terenuri exact în zonele expropriate. Pentru contribuabil, întrebarea practică este alta: cine și pe ce bază stabilește că despăgubirea este corectă, mai ales când istoricul terenului a fost contestat penal.
Ancheta DNA s-a închis în 2019, dar despăgubirea merge mai departe
Terenurile lui Vasile Haidău au fost investigate de DNA într-un dosar în care s-a reținut că, pe când era edil, ar fi fost retrocedate ilegal, iar apoi cumpărate chiar de el cu 3.000 de lei. Dosarul a fost clasat în 2019, după prescrierea răspunderii penale. Asta înseamnă că nu mai există o răspundere penală care să blocheze acum plata, chiar dacă suspiciunile din trecut rămân parte din istoricul proprietății.
Numai că exproprierea nu verifică oportunitatea morală a achiziției, ci dreptul de proprietate și valoarea stabilită pentru teren. Din datele publicate până acum nu reiese ce mecanisme concrete de verificare au fost folosite pentru a calibra suma de 1,1 milioane de lei în raport cu istoricul acestui caz.
Pentru una dintre bucățile de teren care urmează să fie expropriate, Vasile Haidău a susținut că prețul pieței este de 40 de euro pe metru pătrat. O asemenea evaluare este relevantă pentru un posibil litigiu, fiindcă proprietarii pot contesta în instanță cuantumul despăgubirii dacă apreciază că statul a evaluat sub prețul pieței.
„Mă voi interesa la vecini și, dacă vor contesta la instanță pentru a obține sume mai mari, o voi face și eu”, a declarat Vasile Haidău, fost primar al comunei Rediu.
Bugetul pentru exproprieri urcă la aproape 194 de milioane de lei
Ministerul Transporturilor a alocat aproape 194 de milioane de lei pentru despăgubiri pe traseul vizat de exproprieri. Din acest total, suma de 1,1 milioane de lei care ar urma să ajungă la familia Haidău înseamnă o fracțiune redusă din bugetul general, dar cazul atrage atenția tocmai prin diferența dintre prețul istoric de achiziție și despăgubirea actuală.
Și nu este un caz izolat pe lista beneficiarilor. Potrivit Adevarul, între persoanele care urmează să primească despăgubiri pentru Autostrada A8 se regăsesc și primarii PNL din Lețcani, județul Iași, și Coarnele Caprei, județul Iași, un consilier local PSD din Rediu, județul Iași, care este și dezvoltator imobiliar, consilierul județean PNL Radu Ionel Ursanu, oamenii de afaceri Vasile Lucian Apostol de la Kosarom, Paul Lucian Craus de la Casrep, Cristian Delcea de la Egros și Mihai Bogdan Gheorghiu, fondatorul Express Credit Amanet, alături de notarii Pantilimon Tătaru și Daniela Bădărău.
Faptul că pe aceeași listă apar aleși locali, afaceriști și profesii cu influență în tranzacțiile imobiliare nu dovedește prin el însuși o ilegalitate. Dar ridică o problemă de încredere publică: o parte din zecile de milioane de lei plătite pentru exproprieri merge către persoane care au avut sau au încă poziții de putere locală ori interese economice puternice în zonă.
Contestarea în instanță poate ridica și mai mult nota de plată
Pentru proprietarii expropriați, proiectul de hotărâre al Guvernului nu închide discuția asupra sumelor. Dacă vor considera că evaluarea este prea mică, aceștia pot cere în instanță despăgubiri mai mari. Aici apare riscul bugetar imediat: aproape 194 de milioane de lei este suma pusă acum pe masă, nu neapărat suma finală dacă vor exista hotărâri judecătorești favorabile proprietarilor.
Dar și pentru stat există o miză practică. Dacă despăgubirile inițiale sunt contestate pe scară largă, proiectul de infrastructură poate acumula costuri suplimentare, iar traseul A8, deja unul sensibil prin amploarea sa, ajunge să fie însoțit de litigii care mută discuția de la utilitatea autostrăzii la felul în care se împart banii publici.
Datele disponibile până acum nu arată câți dintre ceilalți beneficiari au avut achiziții de teren controversate ori la ce prețuri au cumpărat proprietățile care intră acum la expropriere. Iar fără acest reper, publicul poate vedea doar suma finală plătită de stat, nu și traseul prin care unele terenuri au ajuns în patrimoniul celor despăgubiți.
Documentul cu lista exproprierilor pentru Autostrada A8 este, deocamdată, în faza de proiect și urmează să fie aprobat de Guvern.
