Fostul șef NATO rupe tăcerea. Planul lui Trump care ar fi distrus complet alianța
Donald Trump a fost la un pas să distrugă NATO cu un plan șocant. Un fost secretar general al alianței avertizează că ostilitatea președintelui american este cel mai mare pericol din istoria organizației.
REZUMAT:
- Fostul șef NATO, Anders Fogh Rasmussen, cere Europei să devină independentă militar de SUA.
- Atacurile lui Trump sunt considerate „cea mai mare provocare” din istoria de 77 de ani a NATO.
- Toate statele europene, inclusiv România, sunt vizate de instabilitatea creată în alianță.
„Cel mai mare pericol din istoria NATO”
Europa trebuie să fie capabilă să se descurce singură.
Acesta este avertismentul dur lansat de Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, într-un interviu acordat Euronews. El descrie atitudinea președintelui american Donald Trump față de aliați drept „dureroasă” și consideră situația actuală drept „cea mai mare provocare pentru NATO din istoria unei Alianțe de mare succes”. Mai exact, Rasmussen îndeamnă statele europene să își consolideze apărarea și să construiască un pilon european puternic, independent de arhitectura de securitate a Statelor Unite.
Planul lui Trump care ar fi aruncat totul în aer
Viitorul alianței a fost pus sub semnul întrebării în ianuarie, când Trump a declarat că va „lua” Groenlanda, o regiune semi-autonomă a Danemarcei. Rasmussen, care a fost și premier al Danemarcei, a explicat că acest plan, dacă ar fi fost dus la capăt, ar fi însemnat sfârșitul organizației.
„Era de neconceput ca liderul celui mai mare aliat dintr-o organizație de apărare colectivă să amenințe un alt aliat cu scopul de a acapara pământ prin forță… Dacă s-ar fi întâmplat asta, ar fi fost sfârșitul NATO.”
Relațiile s-au deteriorat și mai mult după ce aliați cheie precum Marea Britanie, Germania, Franța și Finlanda au refuzat să-l ajute pe Trump să securizeze Strâmtoarea Ormuz, după ce acesta a inițiat atacuri împotriva Iranului. Liderii europeni au argumentat că NATO este o alianță defensivă și nu sunt obligați să participe la un război de agresiune.
Dependența de armele americane, o vulnerabilitate majoră
Războiul din Iran a scos la iveală o altă problemă uriașă pentru Europa. Capacitatea continentului de a-și reface stocurile militare este amenințată, deoarece depinde de achizițiile de la americani, ale căror stocuri sunt epuizate. Situația afectează direct și capacitatea de a furniza suficiente arme Ucrainei în lupta contra Rusiei. Potrivit surselor citate, Pentagonul se pregătește chiar să redirecționeze către Iran arme cumpărate de țări europene.
Dar Rasmussen insistă că Europa nu trebuie să fie „naivă”. El recomandă ca, în anumite circumstanțe, să se acorde „preferință armelor și munițiilor europene” în detrimentul celor americane. „Ar trebui să cumpărăm arme și muniții de unde sunt, chiar acum, pentru că timpul este esențial, dar ar trebui să ne reducem și dependența de actori străini precum Statele Unite”, a declarat fostul oficial NATO.
Ce înseamnă asta pentru siguranța României
Impactul direct asupra cetățenilor români este legat de securitatea națională. Întreaga arhitectură de apărare a României se bazează pe garanțiile oferite de NATO și, în special, de parteneriatul bine gandit cu Statele Unite. O slăbire a angajamentului american sau o fisură în interiorul alianței lasă flancul estic, unde se află și țara noastră, mult mai expus în fața Rusiei.
Mai mult, îndemnul la independență militară europeană se traduce, în termeni concreți, prin costuri mai mari pentru apărare. Asta înseamnă mai mulți bani alocați de la bugetul de stat, adică din taxele plătite de fiecare cetățean, pentru a produce sau a cumpăra armament european, în încercarea de a compensa o eventuală retragere a sprijinului american.
Pentru Rasmussen, care a lucrat îndeaproape cu președintele George W. Bush, tot acest proces este unul personal. „A fost dureros să ajung la concluzia că trebuie să ne reducem dependența de Statele Unite, dar aceasta este starea de fapt astăzi”, a mărturisit el. Fostul șef NATO propune însă o soluție pragmatică: „Europa ar trebui să folosească această situație ca pârghie pentru a schimba relația cu Statele Unite. Ar trebui să vorbim cu președintele Trump la fel cum ne vorbește el nouă.”
