Fuga unui criminal costă 100 mil. lei – 6.000 de deținuți, monitorizați cu brățări
Un criminal condamnat pentru uciderea unui polițist a evadat. Sistemul penitenciar a fost zguduit. Acum vine reacția. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, propune o soluție high-tech menită să prevină astfel de scenarii: brățări electronice de monitorizare, o investiție care ar putea schimba complet regulile jocului pentru deținuții care ies la muncă sau în permisie.
Planul e ambițios. Și deloc ieftin. Potrivit Adevărul, discuția s-a reaprins după ce deținutul turc Atas Abdullah a dispărut în timpul unei permisii de la Penitenciarul Rahova, deși executa o pedeapsă grea pentru omor. Măsura nu i-ar viza doar pe cei aflați temporar în libertate, ci și miile de deținuți care ar putea părăsi legal închisoarea pentru a munci.
O problemă de 5.000 de oameni și 100 de milioane de lei
Deficitul de personal din penitenciare este uriaș. Aceasta e, de fapt, problema centrală invocată de ministrul Justiției. „Avem 25.000 de deţinuţi în România în momentul de faţă. Oamenii vor să lucreze. Pentru a munci în afara perimetrului, ei trebuie să fie însoţiţi de persoane care să fie agenţi de caz”, a explicat Marinescu la Palatul Parlamentului. Întrebarea este simplă. De unde atâţia agenţi? Sistemul are o gaură de circa 5.000 de angajați, imposibil de acoperit cu restricțiile bugetare actuale. Angajările sunt blocate. Soluțiile clasice nu mai funcționează. Tehnologia pare singura ieșire, de aici și planul de a cumpăra 6.000 de brățări electronice și software-ul aferent, un pachet estimat la 100 de milioane de lei.
Criminalul cu „conduită foarte bună”: 24 de permisii și 72 de recompense
Ironia sorții… Cazul care a pus autoritățile pe jar este cel al lui Atas Abdullah. Condamnat la 22 de ani și zece luni de închisoare pentru că a ucis un polițist de la Brigada Rutieră, lovindu-l mortal cu mașina în 2015. Conduita sa din spatele gratiilor a fost însă considerată exemplară, aducându-i un număr uluitor de beneficii. De la condamnarea definitivă, deținutul turc a primit 24 de permisii. Și 72 de recompense. Ultima permisie, de patru zile, a fost și cea în care a dispărut. Acum este dat în urmărire internațională. Purtătoarea de cuvânt a Penitenciarului Rahova, Georgiana Ivănescu, a explicat că aceste beneficii se acordă legal, în funcție de comportament, regimul de executare și creditele obținute de deținut prin muncă și activități educative.
Bani la buget sau doar o „retorică frumoasă pe hârtie”?
Ministrul Marinescu insistă că investiția în tehnologie s-ar putea amortiza rapid. Logica este simplă. Mai mulți deținuți la muncă înseamnă venituri mai mari pentru buget, pentru Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și pentru deținutul însuși, care se reintegrează social și câștigă bani. „Nu putem vorbi, din punctul meu de vedere, de digitalizare sau de tehnologizare numai ca o retorică frumoasă şi numai pe hârtie; trebuie să facem şi paşii concreţi, efectiv, ca să şi realizăm”, a insistat ministrul. El a adăugat că, având brățările la dispoziție, ar putea „maximiza veniturile ANP”. Estimează că, dacă jumătate dintre deținuți ar ieși la muncă, impactul financiar ar fi serios, iar omul care muncește „are altă reprezentare faţă de societate”.
Când vom vedea, de fapt, deținuții cu brățări?
Deși nevoia este urgentă, implementarea nu va fi imediată. Ministrul Justiției a spus că va încerca să prindă achiziția în bugetul de stat pe 2026. Recunoaște, totuși, că Guvernul are dificultăți financiare și va aborda problema „cu tot tactul”. Așa că planul există, argumentele sunt pe masă, dar totul atârnă de găsirea banilor într-un buget public deja încordat. Până atunci, sistemul merge pe încredere și pe un personal insuficient. Iar uneori, ca în cazul de la Rahova, încrederea dispare pe drum.
