S-ar putea termina cu scroll-ul fără sfârșit pe social media. Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, aruncă în spațiul public o idee inedită, un fel de „taxă” pe timp: la fiecare 5 minute petrecute pe o platformă, să fii obligat să urmărești 30 de secunde de conținut educațional. Sună simplu. Dar se poate aplica?
Ideea, expusă de Funeriu pe Facebook și preluată de News, nu apare din neant. Ea se integrează perfect într-o discuție europeană tot mai aprinsă legată de efectele rețelelor sociale asupra tinerilor. În timp ce unii, ca șeful DSU Raed Arafat, cer măsuri dure, chiar limitarea accesului pentru minori, Funeriu vine cu altceva. El crede că interdicția nu rezolvă nimic și propune o soluție care ar putea transforma timpul irosit în timp util.
„Zombificarea” generației digitale, un eșec al Occidentului
Avertismentul lui Daniel Funeriu este tranșant. El susține că ratarea ghidării tinerilor spre cunoaștere pe internet reprezintă una dintre cele mai mari greșeli ale lumii occidentale de la apariția acestuia, prin anii ’90. Internetul trebuia să fie o „autostradă virtuală către cunoaștere”. A ajuns, în schimb, o sursă de divertisment ieftin.
Efectele se văd deja.
„Apar studii care arată că din această cauză, şi pentru prima dată în istorie, generaţia copiilor va fi mai puţin inteligentă decât cea a părinţilor. Adică se produce o zombificare”, punctează fostul ministru. Un diagnostic crunt. Funeriu aduce în discuție o paralelă istorică puternică, amintind că tiparnița lui Gutenberg a fost „acceleratorul decisiv al Renaşterii”. Avertismentul său e clar: fără o schimbare de macaz, riscăm să facem din această „fabuloasă invenţie acceleratorul decăderii noastre intelectuale şi, inevitabil, fizice”.
Cui i-a pasat mingea Funeriu?
Propunerea nu e doar o idee aruncată în vânt, ci are un destinatar precis. Daniel Funeriu i se adresează direct Roxanei Mînzatu, proaspăt numită în funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, căreia îi cere să ducă inițiativa la nivelul întregii Uniuni Europene.
Apelul e direct. Fără menajamente. „Roxana Mînzatu (vicepreşedinte executiv a Comisiei Europene. nr), aveţi cuvântul – care sper că va fi la înălţimea provocării istorice pe care sunteţi chemată să o gestionaţi”, scrie Funeriu. O simplă postare pe Facebook devine astfel o provocare politică. Una la nivel european.
Interdicție totală sau educație? Marea dezbatere din România
Ideea lui Funeriu pică într-un moment de polemică aprinsă în România. Chiar săptămâna trecută, Raed Arafat cerea un pas „curajos şi responsabil” din partea țării: limitarea accesului copiilor la social media. Punct.
Replica a venit de la cine te-ai aștepta mai puțin: chiar de la șeful lui Arafat, ministrul de Interne Cătălin Predoiu. Acesta a respins categoric ideea interdicției. Problema nu e platforma, a argumentat el, ci felul în care o folosim. „Interzicerea lor nu îi pregăteşte pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili”, a declarat Predoiu. Soluția lui? Un mix de educație, comunicare și supraveghere din partea părinților, care să-i învețe pe tineri cum să se ferească de pericole, nu să se ascundă de ele.
Ce ar însemna concret o astfel de măsură?
Evident, propunerea fostului ministru lasă în urmă o serie de întrebări practice. Cine ar produce acest conținut educativ? Cum s-ar garanta că materialele sunt „țintite vârstei utilizatorului”? Și, mai ales, cine le-ar verifica acuratețea și calitatea? Ar fi pastile de istorie, de știință, poate de educație civică?
Surprinzător sau nu, o astfel de măsură ar forța giganții tech să bage mâna adânc în buzunar, fie pentru a produce ei înșiși conținut educativ, fie pentru a colabora cu instituții de învățământ din fiecare stat membru UE. Va găsi ecou la Bruxelles provocarea lui Funeriu? Sau va rămâne doar o idee interesantă într-o dezbatere care, în mod clar, e departe de final.
