Georgia acuză UE de finanțare frauduloasă a ONG-urilor. Amenzi de până la 3.570 dolari
Tbilisi a ridicat mănușa. Autoritățile georgiene cer Bruxelles-ului explicații despre ceea ce numesc „scheme frauduloase” , bani europeni care ar ajunge la ONG-uri și presă de opoziție, ocolind legile țării. Informațiile au fost publicate de Adevărul.
Vineri, 30 ianuarie, președintele Parlamentului Georgiei, Șalva Papuașvili, a ieșit cu declarații dure. Acuzația e directă: fonduri europene ar fi direcționate către organizații neguvernamentale și structuri media asociate opoziției prin mecanisme care eludează legislația privind transparența finanțărilor externe.
Ce a declanșat furia Tbilisiului
Papuașvili nu s-a ferit de cuvinte grele. „Este important ca Uniunea Europeană să clarifice schemele frauduloase de finanțare a așa-numitelor ONG-uri cu fonduri europeni și să explice dacă aceste resurse sunt utilizate pentru a evita legislația georgiană”, a afirmat el.
Mesajul? Limpede. Banii străini nu au ce căuta în politica internă.
Liderul legislativ susține că astfel de practici încalcă nu doar legile naționale, ci și normele dreptului internațional, invocând declarații anterioare ale comisarului european Marta Kos, care ar fi menționat „soluții alternative” pentru finanțarea ONG-urilor georgiene.
„Acesta este un fapt, iar noi vedem implicarea mai multor structuri europene”, a insistat Papuașvili. Vorbește despre un mecanism coordonat la nivel internațional menit să influențeze atât politica internă, cât și orientarea externă a Georgiei.
Legea care a înghețat relațiile cu Bruxelles-ul
Contextul e tensionat de luni bune. Georgia a adoptat în mai 2025 o lege privind transparența influenței străine. UE a criticat-o aspru și a suspendat o parte din programele de asistență externă destinate țării.
Sancțiunile prevăzute de lege? Între 5.000 și 10.000 de lari pentru încălcări. Adică aproximativ 1.785-3.570 de dolari. Dar nu e tot. Pedepsele includ și închisoare de șase luni, care poate ajunge până la cinci ani pentru recidiviști.
Coincidență? Greu de crezut. Chiar în săptămânile următoare, legea urmează să fie înăsprită.
600 de ONG-uri în vizor
Cifrele invocate de Tbilisi sunt grăitoare. La momentul intrării în vigoare a legii, aproximativ 600 de organizații neguvernamentale din Georgia primeau finanțare din străinătate. Pentru autorități, acest număr justifică măsurile stricte de control.
Papuașvili vede aici dovada unei „acțiuni concertate îndreptate împotriva statului georgian”.
Perspectiva europeană? Diferită. Bruxelles-ul consideră legea un instrument de intimidare a societății civile și a presei independente, similar cu legislația rusă privind „agenții străini”. Ironia sorții: Georgia aspiră la integrarea europeană, dar relațiile cu UE se deteriorează rapid.
Cine câștigă și cine pierde
Situația pune într-o lumină nefavorabilă ambele părți. Georgia riscă să-și îndepărteze și mai mult perspectiva europeană. UE se confruntă cu acuzații de ingerință într-o țară care, tehnic, nu e membră.
Societatea civilă georgiană rămâne prinsă la mijloc. Fără fonduri externe, multe ONG-uri vor avea dificultăți să funcționeze. Cu fonduri externe, riscă amenzi și închisoare. Alegere imposibilă.
Ce urmează? Bruxelles-ul nu a răspuns încă oficial acuzațiilor. Tensiunile dintre Tbilisi și capitala europeană par departe de a se stinge.
