Ghana cere la ONU compensații pentru 15 milioane de victime ale sclaviei
Ghana a inițiat o rezoluție considerată istorică în Adunarea Generală a ONU, care urmează să fie votată miercuri. Documentul cere recunoașterea comerțului transatlantic cu sclavi drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității” și solicită statelor membre să ia în considerare prezentarea de scuze și contribuția la un fond de despăgubiri.
„Cea mai îngrozitoare crimă din istoria omenirii”
Sclavia a fost „cea mai îngrozitoare crimă din istoria omenirii”, a declarat răspicat ministrul de externe al Ghanei, Samuel Okudzeto Ablakwa, înaintea votului de la ONU. Propunerea, susținută de Uniunea Africană, este văzută ca un pas esențial spre vindecare și justiție, deși se anticipează o opoziție puternică. State precum Regatul Unit au respins în mod constant ideea plății de compensații, argumentând că instituțiile actuale nu pot fi trase la răspundere pentru nedreptățile comise în trecut.
Numai că susținătorii inițiativei văd lucrurile complet diferit.
Ce înseamnă, pe bune, aceste compensații?
Ministrul de externe al Ghanei a ținut să clarifice natura despăgubirilor solicitate, pentru a înlătura orice speculație. „Cerem compensații. Și să fie clar, liderii africani nu cer bani pentru ei înșiși. Vrem dreptate pentru victime și sprijin pentru cauze, fonduri educaționale și de dotare, fonduri pentru formare profesională”, a explicat Samuel Okudzeto Ablakwa. nu e vorba de bani în buzunarele politicienilor, ci de investiții în viitorul comunităților afectate de secole de exploatare.
Cifrele unei tragedii uitate
Între anii 1500 și 1800, istoria a consemnat o brutalitate greu de imaginat. Aproximativ 12-15 milioane de oameni au fost capturați în Africa și transportați forțat în Americi pentru a fi supuși sclaviei. V-ați gândit vreodată la amploarea reală a acestei drame?
Se estimează că peste două milioane de persoane au murit doar în timpul transportului.
Iar Ghana, una dintre principalele porți de plecare în acest comerț inuman, este de mult timp un susținător vocal al acordării de despăgubiri, având o legitimitate istorică (și dureroasă) în acest demers.
O garanție împotriva uitării
Rezoluția nu se oprește doar la compensații financiare sau scuze oficiale. Un alt punct important este cererea de returnare a artefactelor culturale sustrase în perioada colonială către țările de origine, o problemă sensibilă pentru multe muzee europene.
Președintele Ghanei, John Dramani Mahama, a descris rezoluția drept „istorică” și „o garanție împotriva uitării”. Un vot care, indiferent de rezultat, va rămâne un moment de referință în dezbaterea globală despre justiție istorică.
