Gibellina orașul cu 5500 de opere de artă născut dintr-un cutremur devastator
Un oraș întreg din Sicilia, ras de pe fața pământului de un cutremur, nu a fost reconstruit, ci îngropat intenționat sub o pânză imensă de beton. Povestea Gibellinei arată cum o tragedie națională a fost transformată într-un proiect artistic unic în lume, un simbol al memoriei și al renașterii culturale, scrie CNN.
Decizia a transformat ruinele într-un monument.
În loc să reconstruiască orașul pe vechiul amplasament, autoritățile au ales o soluție radicală. Artistul Alberto Burri a acoperit întreaga suprafață a ruinelor, de aproape 86.000 de metri pătrați, cu blocuri de ciment alb. Acestea sunt separate de culoare adânci, care urmăresc exact traseul străzilor dinainte de dezastru. Rezultatul este „Grande Cretto”, un labirint care păstrează amprenta orașului dispărut.
Practic, Gibellina a devenit un „Pompeii modern”, însă nu conservat de cenușă vulcanică, ci „înghețat” în beton pentru a păstra vie amintirea tragediei.
Cutremurul care a șters un oraș de pe hartă
Totul a început în noaptea de 15 ianuarie 1968. Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 pe scara Richter a lovit Valea Belice din Sicilia, distrugând complet mai multe localități, printre care și Gibellina. Seismul a provocat moartea a aproape 300 de persoane, a rănit peste 1.000 și a lăsat fără adăpost circa 100.000 de oameni. Orașul a fost distrus în doar câteva secunde.
„A fost complet neașteptat”, își amintește un localnic. „Cutremurul a fost doar prima catastrofă. După aceea, am fost abandonați de toți.”
Și într-adevăr, în primele luni după dezastru, statul italian a oferit bani supraviețuitorilor mai degrabă pentru a pleca din zonă decât pentru a reconstrui. Mulți au ales calea emigrării, părăsind definitiv locurile natale.
Un nou oraș și renașterea prin cultură
Noua Gibellina a fost construită la aproximativ 30 de minute distanță de vechiul amplasament, într-o zonă mai accesibilă. Proiectul a fost unul modernist, cu străzi largi și clădiri cu arhitectură experimentală. Însă, fără un centru tradițional italian, fără o piață centrală unde comunitatea să se adune, orașul a fost perceput de mulți drept „străin” și rece, un loc în care adaptarea a fost dificilă.
Pentru a reda identitatea pierdută a comunității, autoritățile au apelat la o soluție atipică.
Au invitat artiști de renume din întreaga lume să contribuie la reconstrucția spirituală a orașului. „În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, explică reprezentanții locali. Treptat, Gibellina s-a transformat într-un veritabil muzeu în aer liber, găzduind peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale la instalații avangardiste. „Ce s-a întâmplat aici este incredibil”, spun localnicii care au trăit tranziția de la distrugere la renaștere culturală.
Astăzi, Gibellina are aproximativ 3.000 de locuitori și a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia pentru anul 2026. Deși localitatea se confruntă încă cu probleme precum depopularea și dificultățile economice, autoritățile speră că acest nou statut va atrage turiști și noi artiști. Piesa centrală rămâne „Grande Cretto”, despre care cei implicați în proiect spun că „este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”.
