Marți, locuitorii Groenlandei merg la vot într-un scrutin care, în anii trecuți, atrăgea puțină atenție din exterior. Însă acum, alegerile ar putea fi decisive pentru viitorul teritoriului arctic, scrie BBC.
Nauja Bianco: „Niciodată nu a fost atâta atenție asupra Groenlandei”
Interesul repetat al președintelui american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda a adus insula în prim-plan și a amplificat dezbaterea despre legăturile sale cu Danemarca.
„Niciodată nu a fost atâta atenție asupra Groenlandei”, afirmă Nauja Bianco, expert danezo-groenlandez în politici arctice.
Independența, în centrul campaniei electorale
Groenlanda se află sub controlul Danemarcei de aproximativ 300 de ani, dar își gestionează singură afacerile interne. Politica externă și apărarea rămân însă în mâinile Copenhagăi.
Acum, cinci din cele șase partide aflate pe buletinul de vot susțin independența Groenlandei, diferența fiind legată doar de ritmul în care acest proces ar trebui să aibă loc.
„Dezbaterea despre independență a fost dusă la extrem de Trump”, explică Masaana Egede, redactor-șef al ziarului groenlandez Sermitsiaq.
Insula a atras atenția liderului de la Casa Albă datorită poziției sale strategice și resurselor sale minerale neexploatate. Trump a lansat prima dată ideea cumpărării Groenlandei în 2019, în timpul primului său mandat.
De când a revenit la putere în ianuarie, președintele SUA și-a reafirmat intenția de a achiziționa teritoriul. Atât liderii Groenlandei, cât și cei ai Danemarcei i-au respins în mod repetat cererile.
Într-un discurs recent în fața Congresului american, Trump a insistat din nou asupra acestui subiect:
„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională. Într-un fel sau altul, o vom obține”, a declarat el, stârnind aplauze și râsete printre politicieni, inclusiv din partea vicepreședintelui JD Vance.
Reacții dure din partea Groenlandei
Declarațiile lui Trump au provocat reacții puternice la Nuuk, unde politicienii au condamnat în unanimitate această abordare.
„Merităm să fim tratați cu respect, iar președintele american nu a făcut asta de când a preluat mandatul”, a declarat premierul Groenlandei, Mute Egede.
Cu toate acestea, interesul Statelor Unite a alimentat apelurile pentru independență, iar dezbaterea nu mai este despre „dacă”, ci despre „când” Groenlanda își va obține suveranitatea.
„Dorința de independență nu este nouă”, explică Nauja Bianco, subliniind că această aspirație s-a conturat de-a lungul deceniilor.
Nemulțumirea față de Danemarca a fost amplificată de dezvăluiri despre abuzurile suferite de populația inuită în trecut. La începutul acestui an, premierul Egede a declarat că teritoriul trebuie să se elibereze de „lanțurile colonialismului”.
Este însă pentru prima dată când independența devine subiectul principal al unei campanii electorale.
Partidele și viziunile lor asupra independenței
Partidul de guvernare, Inuit Ataqatigiit (IA), condus de premierul Egede, susține pași progresivi spre autonomie. „Cetățenii trebuie să se simtă în siguranță”, a afirmat acesta într-un interviu local.
Expertul Martin Breum consideră că modul în care Egede a gestionat presiunile lui Trump și criticile dure la adresa Danemarcei i-ar putea aduce un sprijin electoral semnificativ.
În schimb, opoziția, reprezentată de partidul Naleraq, vrea să înceapă imediat procesul de separare de Copenhaga și să stabilească relații mai apropiate cu Washingtonul.
Liderul Naleraq, Pele Broberg, a declarat că Groenlanda ar putea ieși din Regatul Danemarcei „în trei ani”, invocând precedentul Brexit și retragerea insulei din Uniunea Europeană.
Naleraq, care a înscris cel mai mare număr de candidați, a câștigat teren prin exploatarea nemulțumirilor față de Danemarca.
„Va avea un impact semnificativ în parlament”, prevede Breum, menționând că reprezentanții partidului au avut o prezență puternică în media.
Pe de altă parte, partidul de centru-dreapta Demokraatit consideră că independența este prematură.
„Economia trebuie să fie mult mai solidă decât este astăzi”, a declarat candidatul Justus Hansen pentru Reuters.
Economia Groenlandei se bazează pe pescuit, iar bugetul guvernamental depinde de subvențiile anuale oferite de Danemarca.
Îngrijorări privind viitorul și influența SUA
Deși aproape 80% dintre groenlandezi susțin obținerea independenței, un sondaj arată că jumătate dintre aceștia ar fi mai puțin entuziasmați dacă acest lucru ar duce la scăderea nivelului de trai.
Mai mult, 85% dintre respondenți nu doresc ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite, iar aproape jumătate consideră interesul lui Trump o amenințare.
„Unii groenlandezi se tem că ne vom separa de Danemarca doar pentru a avea altă putere care să ne ocupe coastele și să preia controlul”, explică Masaana Egede.
Această preocupare ar putea influența rezultatele votului, favorizând status quo-ul.
Deși dreptul la autodeterminare este garantat prin Legea Autonomiei din 2009, independența totală ar necesita un referendum și ani de negocieri cu Danemarca.
„Este nevoie de multe pregătiri și discuții înainte ca acest lucru să devină realitate”, spune Kaj Kleist, politician groenlandez și unul dintre arhitecții Legii Autonomiei.
Rezultatele alegerilor, așteptate cu interes
Chiar dacă votul din Groenlanda ar putea schimba cursul istoriei, experții sunt de părere că insula nu va deveni independentă înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al lui Trump, în 2028.
La urne sunt așteptați aproximativ 44.000 de alegători, însă numărul redus de votanți și lipsa sondajelor de amploare fac ca rezultatul să fie dificil de anticipat.
Rezultatele oficiale sunt așteptate în primele ore ale zilei de miercuri.
Sursa – www.antena3.ro
