Guvernul deblochează 22 de posturi la ATI Marie Curie
Pentru nou-născuții cu afecțiuni grave care așteaptă un loc la Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul „Marie Curie” din București, Guvernul a aprobat joi deblocarea a 22 de posturi de asistenți medicali. Decizia vine însă după ce încă doi bebeluși, unul din Constanța și altul din Bacău, au murit recent înainte să poată fi internați în secție.
Față de capacitatea anterioară de 27 de paturi, secția funcționează acum cu 22, după închiderea temporară a 5 locuri ATI provocată de plecarea a șapte asistente medicale prin demisii, concedii medicale sau concedii de maternitate. În acest moment, pe lista de așteptare sunt 9 sau 10 copii în stare critică.
Miza este imediată: fiecare pat închis reduce șansa de a prelua la timp un copil în stare gravă. Iar la „Marie Curie”, unul dintre centrele esențiale pentru aceste cazuri, blocajul de personal s-a tradus direct în internări oprite și transferuri imposibil de acoperit la scară mare.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI Nou-Născuți de la Spitalul „Marie Curie”, spune că aprobarea posturilor ajută, dar nu schimbă situația de pe termen scurt.
„Sunt bucuros într-o dimensiune. Toți mor în jurul tău și tu ești singurul supraviețuitor. Nu prea îți dorești să trăiești. A murit un bebeluș la Constanța acum vreo două săptămâni, a murit și cel de la Bacău. Lucrurile se întâmplă în fiecare zi. (…) Decizia de azi e ca o gură de oxigen când ești în agonie. Dar dacă mâine îmi mai pleacă două asistente, o luăm de la capăt.”
Problema este și una de timp. Pentru o secție de ATI neonatală, integrarea completă a unui asistent medical durează însă ani, până la 10 ani pentru autonomie deplină.
Contextul deceselor și nevoia urgentă de personal
În ultimii 6 ani, peste 150 de nou-născuți au murit în România înainte să obțină un loc la ATI la Marie Curie.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a descris măsura ca pe un răspuns limitat, nu ca pe o rezolvare a crizei de personal. Cum relatează Libertatea, memorandumul a fost aprobat după avertismentul public lansat de dr. Cîrstoveanu privind închiderea paturilor de terapie intensivă.
„Aprobarea celor 22 de posturi pentru Spitalul Marie Curie era absolut necesară și mă bucur că acest demers a fost aprobat. (…) Dar nu putem considera că problema resursei umane din sănătate s-a rezolvat. Nu putem abandona celelalte spitale din România, care se confruntă cu aceleași dificultăți.”
Și varianta transferului în străinătate rămâne, în evaluarea medicilor, prea îngustă pentru dimensiunea problemei. Dr. Cătălin Cîrstoveanu a explicat că pacienții cu probleme foarte complicate sunt trimiși uneori în afara țării, dar această soluție nu poate prelua toate cazurile critice.
„Evident că nu este o soluție. Nu putem face pod aerian. Încercăm să-i trimitem pe cei cu probleme foarte complicate afară, dar nu ne vor primi niciodată pe toți. Cine suntem noi să-i ducem pe toți acolo? Varianta este să găsim soluții viabile acasă.”
Tot dr. Cătălin Cîrstoveanu a avertizat, într-o intervenție pentru Antena 3, că oprirea internărilor timp de săptămâni pentru eliberarea celor cinci paturi fără asistente taie practic șansele copiilor care așteaptă.
Situația la nivel național și implicațiile pe termen lung
Presiunea nu este doar la nivelul spitalului din București. Medicul anestezist Iuliu Torje, care profesează în Germania, a arătat că, într-o țară cu aproximativ 150.000 de nașteri anual, existența a doar 20-30 de paturi ATI cardiovasculare pediatrice la nivel național face ca pierderea a 5 paturi într-un centru terțiar să aibă efect național, nu local.
„Într-o țară cu aproximativ 150.000 de nașteri anual și milioane de copii, existența a doar 20-30 de paturi ATI cardiovasculare pediatrice face ca fiecare pat să fie vital. Închiderea a cinci paturi într-un centru terțiar precum Marie Curie este un dezastru național.
Până la ocuparea noilor posturi, secția rămâne cu 22 de paturi, față de 27 câte avea înainte de plecarea celor șapte asistente.
