sâmbătă, 13 iunie 2026

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Guvernul propus de Eugen Tomac intră în cursa pentru 233 de voturi. Ce riscă România dacă impasul politic continuă

Diana Barbu · 13 iunie 2026 · Actualizat: 08:38
Guvernul propus de Eugen Tomac intră în cursa pentru 233 de voturi. Ce riscă România dacă impasul politic continuă

Premierul desemnat Eugen Tomac a transmis partidelor parlamentare lista cu propunerile pentru viitorul Cabinet, un executiv cu trei vicepremieri și cu nume venite, în mare parte, din mediul privat, universitar și administrație. Informația apare pe surse politice, iar documentul ar fi ajuns deja la PNL și USR.

Trei vicepremieri apar în formulă, într-un guvern care are nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru a fi învestit. Pragul este fix, iar dificultatea politică este clară: PNL și USR au anunțat deja că nu susțin propunerea, ceea ce înseamnă că simpla prezentare a unor nume cu profil tehnocrat nu rezolvă problema majorității.

Miza trece dincolo de împărțirea portofoliilor. Dacă acest Cabinet nu strânge voturile necesare, impasul politic se prelungește, iar promisiunile făcute de Tomac despre taxe, impozite și indexarea pensiilor rămân fără instrumentul esențial al aplicării, adică un guvern învestit. Pentru mediul de afaceri, blocajul înseamnă incertitudine fiscală. Pentru administrație, înseamnă întârzierea deciziilor. Pentru populație, înseamnă că anunțurile despre pensii sau alte măsuri sociale rămân, deocamdată, la nivel de angajament politic.

Finanțele, Economia și Energia merg către oameni din business și expertiză tehnică

Pe lista transmisă de Tomac, Ministerul Finanțelor i-ar reveni lui Ionuț Simion, doctor în economie, fost Country Managing Partner al PwC România și actual șef al AmCham România. Este una dintre nominalizările cu miză directă pentru companii și pentru buget, mai ales după ce Tomac a anunțat anterior că nu va majora taxe și impozite nici în acest an, nici anul viitor.

La Economie a fost nominalizat Florin Duma, antreprenor și președinte al Patronatului IMM Prahova. Propunerea merge în aceeași direcție cu mesajul public al premierului desemnat, care a încercat să lege stabilitatea fiscală de sprijinirea mediului privat.

Ministerul Energiei ar urma să fie condus de Andrei Covatariu, inginer nuclearist și expert energetic internațional, cu experiențe menționate în fostul Enel România, actual consultant PPC Grecia, cercetător Atlantic Council, CERRE Bruxelles și Energy Policy Group. Datele publicate până acum nu precizează alte detalii despre o eventuală activitate în structuri ale ONU sau OECD, deși experiența internațională este una dintre întrebările relevante pentru un portofoliu sensibil, aflat între presiunea prețurilor și nevoia de investiții.

Potrivit Capital, guvernul ar urma să fie format în mare parte din specialiști proveniți din mediul academic, administrația publică și sectorul privat. Formula este apropiată de promisiunea repetată de Eugen Tomac, care a susținut că vrea un cabinet bazat pe competență, nu pe algoritm politic.

Educația, Justiția și Sănătatea sunt propuse pentru profesioniști din afara prim-planului politic

Sorin Costreie ar urma să fie viceprim-ministru și ministru al Educației și Cercetării. Alături de el, lista îi mai include ca vicepremieri pe Valeriu Nistor, fără portofoliu, și pe Bogdan Dumitru, tot fără portofoliu. Sursa nu precizează atribuțiile exacte ale celor doi vicepremieri fără minister.

La Justiție este propus avocatul Cosmin Soare-Filatov, consilier prezidențial al președintelui Nicușor Dan pentru probleme constituționale. Pentru acest portofoliu, semnalul politic este relevant: Justiția rămâne unul dintre ministerele prin care se măsoară rapid credibilitatea unui guvern, mai ales când executivul este prezentat ca fiind tehnocrat.

Ministerul Sănătății ar urma să fie condus de medicul ortoped Ștefan Dragosloveanu, manager al Spitalului Clinic de Ortopedie Foișor. Iar la Mediu este propus Teodor Dulceață, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, funcționar public cu experiență. În ambele cazuri, profilul este de administrație și management instituțional, nu de lider politic de partid.

„Eugen Tomac a pledat în repetate rânduri pentru un Executiv format din profesioniști și experți din afara sferei politice.”

Lista întărește mesajul de guvern tehnocrat, dar lasă încă goluri importante

Ministerul Dezvoltării ar urma să fie condus de sociologul Vladimir Ionaș, cunoscut pentru activitatea sa în sondaje și consultanță politică, fost în Cancelaria Prim-Ministrului. Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice din București, specialist în economia agroalimentară și dezvoltare rurală, este și el propus, însă sursa nu menționează portofoliul exact. Există doar referirea la experiența sa legată de Ministerul Agriculturii.

Aici apare una dintre vulnerabilitățile listei. Numele indicate conturează profilul guvernului, dar nu oferă încă tabloul complet al cabinetului. Nu au fost anunțate toate portofoliile și nu este clar cine sunt toți ceilalți miniștri din formula finală. Pentru partidele chemate să dea votul, lipsa acestor detalii poate cântări aproape la fel de mult ca biografiile deja puse pe masă.

„Eugen Tomac a susținut în repetate rânduri că își dorește un guvern bazat pe competență și expertiză profesională, format din oameni cu experiență în administrație, mediul universitar și sectorul privat, capabili să gestioneze provocările economice și instituționale ale României în următorii ani.”

Problema nu mai este doar cine intră în guvern, ci cine îl votează

Lista încearcă să răspundă unei întrebări care plana asupra mandatului primit de Tomac: dacă promisiunea unui cabinet de specialiști era reală sau doar un enunț politic. Din acest punct de vedere, nominalizările merg în direcția anunțată. Numai că testul decisiv nu este compoziția profesională, ci susținerea parlamentară.

PNL și USR au anunțat deja că nu susțin guvernul Tomac. Fără aceste voturi, pragul de 233 devine greu de atins, iar negocierile cu partidele parlamentare devin pasul central al următoarelor zile. Până acum, nu a fost anunțat oficial când vor avea loc aceste negocieri și nici care sunt reacțiile oficiale ale PNL și USR la lista nominală transmisă.

Iar pentru public, acesta este criteriul concret de urmărit: nu doar cine apare pe listă, ci dacă aceste nume reușesc să convingă suficiente partide încât guvernul să treacă de Parlament. Următorul pas anunțat este negocierea pentru obținerea majorității necesare învestirii noului Executiv.