Ilie Bolojan cere un armistițiu politic pentru noul guvern.

Premierul interimar Ilie Bolojan a cerut un acord politic sau un „armistițiu politic” pentru formarea unui guvern capabil să țină sub control bugetul și să nu piardă fondurile din PNRR, în plin blocaj al negocierilor pentru noul cabinet. Mesajul a venit după declarațiile lui Sorin Grindeanu (lider PSD) despre acceptarea rotativei guvernamentale, dar cu PSD primul la guvernare.

Concret, Bolojan a legat direct criza politică de două mize cu efect imediat asupra statului: adoptarea unor legi cerute prin PNRR și evitarea pierderii unor sume europene pe care le-a descris drept „foarte mari”. Față de situația în care trei legi au fost adoptate ieri, premierul interimar spune că încă 6 legi pentru PNRR au rămas neadoptate, între ele codul urbanismului, blocat din decembrie la Cameră, și legea salarizării.

Pentru public, implicația nu este una abstractă. Dacă aceste legi rămân blocate, disputa dintre partide nu mai produce doar întârziere în formarea unui cabinet, ci riscă să afecteze finanțarea unor proiecte legate de PNRR și să adâncească presiunea asupra bugetului, într-un moment în care România are deja avertismente de la Moody’s privind o posibilă retrogradare a ratingului.

În podcastul „Friendly Fire”, realizat de Vlad Petreanu și Moise Guran, Ilie Bolojan (premier interimar) a respins ideea că un executiv stabil se poate construi din mesaje publice și declarații televizate.

„Guvernele nu se fac prin declarații publice sau la TV. Un lucru serios de care România are nevoie este un guvern. Pentru a putea menține România stabilă bugetar, trebuie să nu pierdem banii din PNRR și să adoptăm legi.”

Bolojan propune convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară

Premierul interimar a indicat și instrumentul prin care vrea să grăbească lucrurile: convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în a doua parte a lunii iulie, pentru ca pachetul de legi să fie votat rapid.

Potrivit Adevarul, Bolojan a spus că un prim acord între partide pe aceste proiecte ar fi, în sine, o probă de responsabilitate politică. Asta schimbă și ordinea discuției: înaintea împărțirii funcțiilor, el cere o înțelegere pe măsurile care condiționează intrarea banilor din PNRR.

„Avem încă 6 legi importante pentru PNRR de adoptat. 3 au fost adoptate ieri, dar 6 legi cu sume foarte mari de bani sunt încă neadoptate: codul urbanismului blocat din decembrie la Cameră, avem legea salarizării. Un prim acord pentru aceste legi ar fi o condiție de responsabilitate.”

Detaliul politic important este că Bolojan nu vorbește doar despre un guvern cu majoritate clasică. El a deschis explicit și varianta unui executiv provizoriu, limitat ca obiectiv și durată, dacă acesta este singurul mod în care legile pot trece. Pentru partide, miza este dublă: cine intră la guvernare și în ce formulă, dar și cine își asumă costul politic al unor decizii care trebuie luate repede.

Negocierile rămân blocate din cauza lipsei de încredere

Blocajul are în centru funcția de prim-ministru. PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan. În acest cadru, declarațiile despre rotativă au ajuns să complice și mai mult negocierile, nu să le apropie.

Bolojan a remarcat totuși o schimbare față de discuțiile anterioare, când PSD respinsese rotativa guvernamentală. „Dl Grindeanu, față de discuția care a blocat o evoluție în stabilirea unui acord politic, are o schimbare de ton”, a spus premierul interimar.

Dar semnalul de deschidere nu rezolvă problema principală invocată de PNL. Bolojan a spus direct că relația cu PSD este afectată de pierderea încrederii și că, din acest motiv, au fost cerute garanții suplimentare în acordurile politice. El nu a detaliat public care sunt aceste garanții.

„Problema de bază pe care o avem e pierderea încrederii în PSD. De aceea am cerut un acord de reciprocitate, care sunt garanțiile că o astfel de instalare are ca efect luarea măsurilor necesare.”

Și aici se vede miza practică a declarației. Fără garanții politice, o coaliție refăcută integral ar putea repeta disfuncționalitățile pe care Bolojan le leagă de intersecția dintre interese economice, interese politice și influențe din companii de stat. El nu a numit actorii la care se referă, dar a sugerat că tocmai aceste rețele fac guvernările fragile și acordurile greu de respectat.

Variantele provizorii de guvern sunt mai probabile decât o coaliție refăcută

Premierul interimar a vorbit deschis despre limitele formulei clasice de coaliție. În evaluarea sa, refacerea completă a alianței de guvernare este greu de imaginat în condițiile actuale, iar opțiunile mai probabile sunt un guvern minoritar sau un guvern de tip armistițiu, pentru o perioadă clară.

Asta înseamnă că discuția politică nu se mai poartă doar între „guvern plin” și „fără guvern”, ci și între formule tranzitorii care să treacă legile urgente. Pentru administrație și pentru execuția bugetară, diferența este semnificativă: o formulă provizorie poate funcționa dacă are sprijin punctual pentru legile-cheie, dar nu rezolvă criza de încredere dintre partide.

Bolojan a formulat și consecința directă a eșecului.

„Dacă nu trec legile, sau România pierde bani, sau se găsește un guvern de tip armistițiu care să-și asume răspunderea pe aceste legi.”

El a mai spus că încearcă „să găsească o formulă” și că neîncrederea publică s-a adâncit după promisiuni politice care nu au fost respectate: „La câte declarații nu au fost respectate, oamenii sunt sătui.”

Pasul concret indicat de premierul interimar rămâne convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în a doua parte a lunii iulie, pentru adoptarea rapidă a celor 6 legi pe care le-a legat de sume „foarte mari” din PNRR.