Ilie Bolojan deschide varianta unui premier PSD după eșecul Guvernului Tomac

Ilie Bolojan, premierul demis și președintele PNL, a declarat vineri, 12 iunie, la Radio România Actualități, că președintele Nicușor Dan poate desemna un premier de la PSD dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului. Mesajul mută centrul negocierii de la susținerea unui cabinet deja contestat la scenariul unei noi majorități, în care PSD ar revendica funcția de prim-ministru.

233 de voturi sunt necesare pentru învestirea Guvernului Tomac, iar precedentul cel mai apropiat arată cât de mare este miza aritmeticii parlamentare: pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a strâns 281 de voturi și a dărâmat Guvernul Bolojan după 11 luni de la învestire. Fără PNL, care a anunțat public că nu sprijină cabinetul propus de Eugen Tomac, șansele depind de deciziile încă neclare din PSD, USR și UDMR.

Pentru mediul economic și pentru administrație, problema nu este doar numele viitorului premier, ci durata blocajului. România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan, iar din 5 mai funcționează cu un guvern căzut prin moțiune. Un executiv fără vot de încredere și cu program de guvernare nefinalizat întârzie deciziile politice și lasă neclară direcția pe teme care contează pentru investiții, fonduri europene și măsuri bugetare.

PNL spune că nu mai merge pe varianta Bolojan și trimite presiunea spre PSD

Bolojan a indicat clar că PNL ar participa la noi consultări, dar fără a se autopropune din nou. El a legat ieșirea din impas de ponderea PSD în Parlament și de responsabilitatea partidului care a declanșat criza.

„Din punctul meu de vedere, într-o situație complicată în care ne găsim, cred că cea mai bună formulă este să ne întoarcem la realitățile politice și la principiile pentru care democrația este cea mai bună formă, totuși, de guvernare. Avem un partid care a generat criza politică, care este cel mai mare partid din Parlament și în condiții normale ar trebui să-și revendice postul de premier.”

Formula propusă de liderul PNL are o consecință politică directă: dacă Nicușor Dan îi încredințează PSD mandatul, următorul nume aflat în prim-plan ar fi Sorin Grindeanu, președintele social-democraților. Bolojan nu a spus explicit că PNL ar susține automat un asemenea cabinet, dar a lăsat să se înțeleagă că partidul său caută o soluție de guvernare, nu prelungirea blocajului.

Iar acest detaliu contează și pentru piețe, și pentru instituții. Un guvern care ajunge în Parlament fără majoritate clară riscă fie să cadă la vot, fie să supraviețuiască fragil, cu negocieri la fiecare proiect important. Pentru companii și pentru administrațiile locale, asta înseamnă impredictibilitate exact când programul de guvernare al lui Eugen Tomac nici nu este finalizat.

Nicușor Dan rămâne pivotul unei noi runde de consultări

Consultările formale de la Palatul Cotroceni, București, au început abia pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac. Intervalul de 17 zile dintre debutul consultărilor și nominalizare arată cât de greu s-a conturat prima variantă de cabinet, iar o respingere în Parlament ar deschide o nouă rundă de negocieri de la zero.

Bolojan a negat că Nicușor Dan l-ar fi sunat pentru a cere PNL să susțină Guvernul Tomac. Potrivit Libertatea, liderul liberal a încercat astfel să taie speculațiile privind o înțelegere discretă între Cotroceni și PNL, într-un moment în care doar liberalii și-au anunțat oficial refuzul de a vota cabinetul Tomac.

„Sigur, domnul președinte poate să încredințeze PSD acest mandat. Dacă trece, lucrurile se închid.”

Fraza lui Bolojan rezumă și miza instituțională. Dacă PSD primește mandatul și reușește să strângă majoritatea, criza începută pe 20 aprilie s-ar putea închide mai repede decât prin relansarea formulei Tomac. Numai că dosarul politic rămâne incomplet: pozițiile oficiale ale PSD, USR și UDMR după ședințele interne nu sunt clarificate în documentele publice de până acum.

Guvernul Tomac intră la vot fără sprijin clar și cu negocieri încă deschise

Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile de la nominalizarea din 4 iunie pentru a veni în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. Termenul este scurt, iar dificultatea e mai mare decât la o învestire obișnuită, fiindcă încearcă să adune 233 de voturi în condițiile în care un partid important, PNL, s-a delimitat deja public.

Tomac a transmis că este dispus să renegocieze componența cabinetului și să găsească alte variante de miniștri dacă partidele sunt nemulțumite. Asta arată că problema nu este doar una de persoane, ci și de susținere politică minimă pentru un executiv funcțional. Retragerea lui Adrian Papahagi din poziția anunțată inițial la Cultură, pe fondul conflictului politic și instituțional, este un semn al fragilității formulei actuale.

Dar nici alternativa nu este simplă. Dacă USR decide în ședința internă de vineri, 12 iunie, să nu voteze Guvernul Tomac, iar PSD păstrează aceeași linie, cabinetul nu ar avea cum să atingă pragul de 233 de voturi. Această ipoteză este prezentată doar la nivel de informații neconfirmate oficial.

„Dacă s-ar întâmpla o astfel de ipoteză, atunci PNL, la fel cum în vara anului trecut n-a fugit de răspundere, vom veni cu o soluție, dar nu pot acum să vin cu detalii pentru că soluția pe care o propune un partid este rezultatul unei decizii a biroului de conducere, a forului de conducere a acelui partid și PNL, într-o astfel de situație în care acest guvern nu va trece, va participa la consultări, dacă domnul președinte le va mai face, și vom căuta să venim cu o soluție.”

Pe 5 mai, în seara căderii Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan declara că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”. Următorul test pentru această promisiune este votul de învestitură al cabinetului Eugen Tomac, care trebuie să ajungă în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor în limita celor 10 zile de la desemnare.