In curând dronele vor putea să zboare la fel ca păsările
De-a lungul istoriei aviației, inventatorii din întreaga lume au visat să dezvolte aparate capabile să zboare cu aceeași agilitate și eleganță ca păsările, conform unui raport AFP.
Acest vis a devenit mai palpabil joi, când cercetătorii de la Universitatea Stanford din California au anunțat realizarea „PigeonBot”, o dronă inovatoare cu aripi construite din 40 de pene naturale, inspirată de aripile porumbeilor.
David Lentink, profesor de inginerie mecanică la Stanford și autor al unor studii publicate în revistele Science și Science Robotics, a declarat că inginerii din domeniul aerospațial și al științei materialelor pot acum să exploreze modalități de a proiecta și fabrica aripi și materiale care să se miște cu aceeași fluiditate ca cele ale păsărilor.
Toate vertebratele cu patru membre, inclusiv dinozaurii, au evoluat dintr-un strămoș comun care avea cinci degete la extremitățile sale, care s-au transformat în membre superioare, inferioare, înotătoare și aripi de-a lungul timpului.
Păsările contemporane, cum ar fi porumbeii, au păstrat trei degete. Studiind aripile acestora într-un tunel aerodinamic, cercetătorii au observat că articulațiile și degetele le permit un control extrem de precis asupra poziției penelor și a anvergurii aripilor.
În timpul experimentelor de zbor, manipularea articulațiilor și a degetelor a generat viraje strânse și precise, demonstrând, conform cercetătorilor, că păsările utilizează în principal aceste degete pentru a-și coordona direcția în timpul zborului.
De asemenea, cercetătorii au descoperit cum păsările își ajustează aripile în timpul zborului: penele adiacente se pot uni printr-o microstructură asemănătoare cu un sistem de prindere tip Velcro, facilitând un zbor mai lin.
Această interacțiune permite penelor să se unească atunci când aripa se extinde și să se despartă când aripa se contractă, sporind astfel rezistența la turbulențe.
Studiile efectuate de echipa de la Stanford au relevat că structuri similare se regăsesc la multe specii de păsări, cu excepția bufnițelor, care zboară într-un mod mai silențios.
Aceste structuri, denumite „lobate cilia”, ar putea avea aplicații variate, de la medicină la tehnologia aerospațială, oferind, conform lui David Lentink și colegilor săi, numeroase surse de inspirație pentru cercetările viitoare.
Sursa: News24.ro.
