În încercarea de a contracara turismul all inclusive şi de bulă, grecia reinventează industria ospitalităţii

383

Până acum, industria ospitalităţii din Grecia cea care genera înainte de pandemie peste un sfert din PIB-ul Republicii Elene, cu venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro, încearcă să găsească soluţii adaptate noilor circumstanţe create de criza sanitară, făcând apel la valorile sale tradiţionale, dar având în vedere şi direcţiile noii viziuni europene, mai ales cea care face referire la tranziţia ecologică.

Dacă bogăţia trecutului său antic a fost, prin intermediul turismului, o sursă de venit importantă pentru Grecia. Cu toate acestea, după impactul numeroaselor crize politice şi economice, Republica Elenă se reorientează spre noi modele economice pentru industria ospitalităţii: de la revalorificarea satului tradiţional grecesc, la turismul gastronomic şi agricultura ecologică.

În prezent, All inclusive, Calul troian din cetatea turismului grecesc

Cum turismul all inclusive nu putea să ocolească această destinaţie devenită atractivă prin valorile culturale şi istorice inestimabile, dar şi prin oferta variată de vacanţe estivale, Grecia încearcă acum să-şi protejeze motorul economiei de acest „pericol” cum îl numesc cei din industria ospitalităţii.

În momentul de faţă, hotelurile care oferă all inclusive sunt o ameninţare pentru micile afaceri din turismul Greciei, de la taverne până la comercianţii de condimente, care au rămas cu nostalgia Drumului Mătăsii.

În viziunea sa, Raluca Prodan este implicată de 14 ani în turismul din Grecia, activând la una dintre cele mai mari agenţii din insula Corfu şi afirmă că serviciile all inclusive nu fac deloc bine industriei ospitalităţii greceşti.

„Anul trecut turismul în Grecia a fost 95 % sută în jos din cauza pandemiei. Acum a început să se mişte, cât de cât, polonezi şi ceva români. Dar cred că sunt în mare cam 1 din 10 turişti români. Nu foarte mulţi. Pentru anul acesta toată lumea speră să ajungem la un procent de 50 % din 2019, ar fi excelent, dar e greu de realizat. E foarte greu şi pentru că nu mai vin britanicii, care aici, în Corfu, ajunseseră undeva pe la 60% din numărul total al turiştilor. Iar acum, din cauza restricţiilor, nu mai vin. În plus, a apărut acest pericol pentru turismul grecesc, care se numeşte all inclusive şi care afectează întreaga industrie. Pentru că specificul nu era bazat pe all inclusive, ci în jurul tavernelor tradiţionale”, a declarat Raluca Prodan în cadrul unui infotrip organizat de Organizaţia Naţională de Turism a Greciei şi agenţia Paralela 45.

Vechile taverne încearcă să contracareze asaltul all inclusive, atât prin preţuri atractive, cât şi prin mâncarea tradiţională şi atmosfera creată de ansambluri de dansuri greceşti. La taverna Tripa (Groapa), cea mai veche din Corfu, şi vizitată de-a lungul anilor de renumiţi actori precum Anthony Quinn, grupurile de turişti sunt atraşi de meniurile cu bucate specifice insulelor ionice şi de ambientul creat de formaţiile de muzică şi dans.

Satul tradiţional părăsit, reintrodus în circuitul turistic

Pentru viitor, în încercarea de a oferi turiştilor o experienţă autentic grecească autorităţile încurajează orice iniţiativă de revitalizare a satelor tradiţionale, cu un puternic accent pe comunitate.

Iar un exemplu concludent este Old Peritheia, un sat părăsit din insula Corfu. Oamenii şi-au părăsit casele în urmă cu 60 de ani şi s-au mutat câţiva kilometri mai jos, unde aveau plantaţiile de măslini, şi au construit un alt sat. Altitudinea de 700 de metri deasupra nivelului mării la care se află cea mai veche aşezare din Corfu nu este deloc propice culturii măslinilor, iar satul a rămas ca o fantomă, cu peste 150 de case şi 8 biserici abandonate naturii.

În acest sens, atracţia turiştilor care vor să facă o călătorie în timp i-a făcut pe câţiva dintre ei să se întoarcă în vechiul sat, unde şi-au deschis taverne tradiţionale în casele părinţilor lor. Au grijă să nu schimbe în niciun fel aspectul exterior al satului, fiind obligaţi să păstreze casele aşa cum au fost construite de înaintaşii lor.

„Turişti avem zilnic, oamenii vin să se plimbe, să descopere trecutul nostru chiar dacă este greu de ajuns, vin să mănânce în tavernele noastre. Doar că avem turişti ziua, nu înnoptează mai nimeni aici. În plus, turiştii care vin sunt cei îndrăgostiţi de natură, de plimbări, nu e vorba de un turism de masă, aici nu întâlneşti nici piscine, nici all inclusive”, a povestit Nikos Cheirdaris, proprietarul Ognistra Taverna.

În contextul financiar-imoboliar, casele sunt de vânzare la preţuri deloc mici, zidurile unei foste locuinţe ajungând la aproximativ 80.000 de euro. E greu de populat din nou întregul sat, dar localnicii speră că un mare investitor va ajunge să cumpere mai multe case şi să readucă la viaţă satul de pe muntele Pantokrator.

În prezent, cele mai mari companii de turism care organizează croaziere pe mările lumii nu au cum să ocolească insulele greceşti care atrag ca un magnet turiştii. Numai că în ultima perioadă, pandemia a modificat radical regulile călătoriilor pe vasele de croazieră, organizatorii creând aşa zisul „turism de bulă”.

Astfel că la îmbarcare pe vapoare turiştii sunt verificaţi din punct de vedere sanitar şi se creează „bulele sanitare” în încercarea de a nu aduce niciun caz de COVID-19 la bordul navelor. Astfel, turiştii care coboară în porturi şi vor să viziteze oraşele sunt obligaţi să respecte reguli stricte, poartă tot timpul măşti de protecţie, indiferent dacă acestea sunt sau nu obligatorii în ţările respective, şi nu au voie să atingă absolut nimic atât timp cât se află pe uscat.

„Marile companii care organizează croaziere nu lasă turiştii care ajung în Corfu să atingă nimic. Avem ghizi care nu pot intra în contact cu turiştii, totul se face doar prin intermediul telefonului. Rezervările se fac prin telefon, absolut tot. Ghizii trebuie să îşi facă test PCR, chiar dacă sunt vaccinaţi sau nu, astea sunt regulile companiilor”, a afirmat Raluca Prodan.

O altă tendinţă în turismul elen o constituie agricultura ecologică, foarte mulţi proprietari de taverne investind în ferme proprii de unde îşi procură alimentele, astfel încât drumul lor până în farfurie să fie cât mai scurt.

„Noi ne dorim ca mâncarea să fie cât mai proaspătă şi de aceea o mare parte dintre alimente provin de la ferma noastră din apropiere”, spune Spiros Catechis, proprietarul restaurantului Flisvos, care a venit cu acest concept din Statele Unite ale Americii, unde a lucrat mulţi ani.

Aceeaşi idee o întâlneşti şi în vârful muntelui, în satul Old Peritheia, unde Nikos Cheirdaris le găteşte turiştilor în mare parte cu alimente din propria grădină.

„Oamenilor le place ideea de a mânca ceva făcut în casă. Eu gătesc zilnic pentru turişti. Fie că e vorba despre musaka, fie dulciuri, toate sunt gătite de mine. Carnea o procur din zonă, iar legumele de la noi din grădină”, a afirmat Cheidaris.

Astfel, într-un sat uitat de lume şi timp, în vârful unui munte din Corfu, poţi avea o experienţă culinară care rivalizează cu cea dintr-un palazzo franţuzesc: produse proaspete de cea mai bună calitate şi un chef care compensează absenţa unor stele Michelin cu pasiunea pentru gust şi tradiţie.

În aceste locuri, Kumquat, fructul devenit simbol al insulei Corfu

Cu un gust dulce şi uşor acid, fructul de kumquat, importat din China şi Japonia cu mai bine de 100 de ani în urmă, a devenit un simbol al insulei Corfu, producătorii punând accent în special pe cultivarea bio. Peste tot turiştii sunt ademeniţi cu lichioruri fine, gemuri, cosmetice, dulciuri şi chiar miere cu gust de kumquat.

Grupurile de turişti pot vizita şi fabricile unde fructele kumquat de transformă în delicatese şi pot urmări îndeaproape procesul de fabricaţie. Aşa cum se întâmplă la Lazaris Distillery & Artisan Sweets, unde se produce lichiorul kumquat după o reţetă locală, fiind certificat cu indicaţie geografică. Iar gustul micuţelor citrice poate fi regăsit, de asemenea, sub formă de gem, nuga sau chiar confiate.

În contextul global şi respectul tradiţiei, dar şi în încercarea de a revitaliza beneficiile care vin din vechile rute comerciale, municipalitatea din Corfu se regăseşte din 2018 în noua reţea numită Drumul European al Mătăsii – rutele Marco Polo, care are ca scop dezvoltarea internaţională în domeniul turismului cultural, dar şi dezvoltarea comunităţilor locale. Mai mult decât atât, reţeaua are vocaţia de a susţine zona de business, în special afacerile mici şi medii, cu un accent particular pe start-up-uri.

Autorităţile elene consideră că o astfel de iniţiativă ar avea un efect pozitiv asupra turismului, promovând moştenirea culturală a Greciei la nivel internaţional.

Valorificarea trecutului rămâne o sursă de inspiraţie pentru industria elenă de resort. Tulburată de o criză sanitară fără precedent, Grecia este dispusă să inoveze, căutând echilibrul perfect între vestigiile culturii antice, cerinţele excepţionale ale prezentului, pentru a-şi asigura viitorul.

Sursa: agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata