Închiderea Strâmtorii Ormuz aruncă planeta în criză energetică fără precedent

Războiul declanșat împotriva Iranului și închiderea ulterioară a Strâmtorii Ormuz au aruncat lumea într-o criză energetică de proporții. Guvernele de pe toate continentele iau măsuri disperate, de la raționalizarea carburanților la reducerea săptămânii de lucru, în timp ce prețurile la energie explodează și stocurile de combustibil scad vertiginos.

Europa, între subvenții și întoarcerea la cărbune

În Uniunea Europeană, răspunsul la criză a fost rapid, dar controversat. Mai multe state au redus accizele la carburanți și au plafonat prețurile pentru a proteja populația. Numai că, în același timp, tranziția energetică pare să fie pusă pe pauză. Italia, de exemplu, a decis să amâne cu peste un deceniu eliminarea treptată a cărbunelui din producția de energie.

Iar Germania nu se lasă mai prejos. Berlinul a propus menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune, accelerând în paralel investițiile în noi centrale pe gaze. Într-o mișcare menită să combată specula, autoritățile germane au impus o regulă strictă: benzinăriile pot modifica prețurile o singură dată pe zi. Stai puțin, cum vine asta? se dorește oprirea volatilității excesive care a golit buzunarele șoferilor.

America mizează pe producția internă

Peste ocean, Statele Unite abordează criza energetică printr-o strategie diferită. Administrația de la Washington mizează totul pe creșterea producției interne de petrol și gaze, continuând politica de extindere a extracției de combustibili fosili. Sprijinul direct acordat populației rămâne, însă, limitat.

Mai mult, Washingtonul a criticat deschis aliații europeni pentru lipsa de implicare în conflictul din Orientul Mijlociu și i-a încurajat să cumpere energie direct din Statele Unite.

Asia și Africa, lovite în plin

Situația este dramatică în Asia. Aici, criza se manifestă într-una dintre cele mai severe forme ale sale. Mari puteri economice precum India, Japonia și Coreea de Sud au fost nevoite să crească producția de energie pe bază de cărbune pentru a-și menține rețelele funcționale. În mai multe state din Asia de Sud-Est, guvernele au introdus deja raționalizări de combustibil și săptămâni de lucru mai scurte.

Nici Africa nu a scăpat. Continentul, unde multe țări depind critic de importurile de combustibili, se confruntă cu presiuni economice și sociale uriașe. Pentru a limita impactul, guvernele au recurs la reducerea taxelor, au introdus subvenții masive și au plafonat prețurile la pompă.

V-ați gândit vreodată ce înseamnă să depinzi în totalitate de importuri într-o astfel de criză?

Reacții mixte în America de Sud

America de Sud nu a fost ocolită de unda de șoc, deși unele guverne au încercat să evite intervențiile directe în piață. E drept că state precum Argentina și Chile au fost forțate să ia măsuri, amânând majorări de taxe sau înghețând tarifele la transportul public pentru a calma spiritele.

Dar există și o excepție notabilă. Brazilia este parțial protejată de efectele crizei datorită utilizării pe scară largă a etanolului produs local (un biocombustibil obținut din trestie de zahăr), ceea ce îi conferă un grad mai mare de independență energetică.