Inflația şi creşterea preţurilor vor face viaţa românilor tot mai grea
Inflația se menține aproape de 10%. Românii resimt tot mai acut efectele măsurilor economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Creșterea TVA și majorarea costurilor de producție au dus la o nouă explozie a prețurilor, în special la servicii și produse nealimentare, care devin tot mai greu de accesat pentru populație. România rămâne astfel printre statele cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
Inflația rămâne la un nivel de aproape 10%
Din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a atins în octombrie 2025 valoarea de 9,8%, după ce în septembrie fusese de 9,88%.
Cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+10,96%), urmate de servicii (+10,52%) și mărfurile alimentare (+7,57%).
Astfel, „Indicele preţurilor de consum în luna octombrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 100,50%. Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 9,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2024 – octombrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) a fost 6,6%”, se precizează în raportul INS.
Totodată, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparațiile la nivel european – a crescut cu 0,55% față de luna anterioară. În termeni anuali, inflația calculată pe baza IAPC a fost de 8,4%, în timp ce rata medie a modificării prețurilor din ultimele 12 luni a ajuns la 6,2%.
Scumpirile apasă pe bugetele familiilor şi pe puterea de cumpărare
Efectele se resimt cel mai mult în zona serviciilor și a bunurilor de folosință curentă. Costurile crescute pentru energie, chirii, transport, reparații sau sănătate fac ca aceste cheltuieli să devină aproape un lux pentru o parte tot mai mare a populației.
Pe fondul acestor creșteri, puterea de cumpărare scade, iar mulți români renunță la servicii considerate până recent de bază – de la vizite medicale private, până la reparații, educație sau activități recreative.
Economiștii explică faptul că măsurile fiscale adoptate recent, în special majorarea TVA, au amplificat presiunea inflaționistă, determinând o creștere în lanț a prețurilor și o scădere a consumului intern.
În prognoza BNR se arată că inflația scade abia din 2026
Din estimările Băncii Naționale a României (BNR), perspectivele nu sunt optimiste pe termen scurt. Instituția a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 la 8,8%, cu mențiunea că există posibilitatea ca aceasta să depășească pragul de 9%, față de estimarea anterioară de 4,6%.
BNR estimează totuși că procesul de temperare a inflației va deveni vizibil abia spre sfârșitul anului 2026, când se va ajunge la aproximativ 3%, ușor sub nivelul anticipat anterior de 3,4%.
Până atunci însă, România rămâne într-o zonă vulnerabilă, unde scumpirile și costurile ridicate ale vieții continuă să apese asupra gospodăriilor, transformând chiar și serviciile de zi cu zi într-un lux greu accesibil pentru mulți cetățeni.
