Iran recrutează teroriști pe Telegram și Snapchat. Atacuri plătite în criptomonede.

Un dosar judecat recent la New York expune o schimbare majoră de paradigmă în modul de operare al rețelelor teroriste internaționale. Iranul a început să recruteze agenți de unică folosință prin intermediul platformelor sociale precum Snapchat și Telegram, plătindu-i în criptomonede pentru a executa atacuri pe teritoriul Statelor Unite și al Europei.

Dincolo de detaliile tehnice ale anchetei, miza reală este transformarea radicalizării într-o tranzacție comercială pură. Serviciile de informații occidentale se confruntă acum cu fenomenul de „terorism ca serviciu”, în care state ostile folosesc rețele de criminalitate organizată pentru a lovi ținte civile, obținând astfel negare plauzibilă la costuri minime. Iar vulnerabilitatea nu ocolește nici România, în condițiile în care rețelele de trafic de droguri vizate de recrutori operează transfrontalier la nivelul întregii Uniuni Europene, inclusiv pe flancul estic.

Operațiuni coordonate de la distanță

Cazul central care a declanșat această alarmă îl vizează pe Mohammed Saad Baqer al-Saadi. Vorbim despre un cetățean irakian de 32 de ani, comandant al grupării Kataib Hezbollah, care a fost reținut în Turcia și adus ulterior în fața instanței americane.

RecomandariAlertă FBI – hackerii iranieni folosesc Telegram pentru a fura date și a spiona

Procurorii îl acuză de implicare directă în 18 atacuri separate. Printre acestea se numără incendieri ale unor sinagogi și centre comunitare evreiești din Belgia, Olanda și Marea Britanie, dar și un atac cu cuțitul comis luna trecută în Golders Green, Londra, soldat cu rănirea gravă a doi bărbați.

Anchetatorii americani au stabilit că al-Saadi operează sub umbrela Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC). Numai că tactica s-a schimbat radical față de deceniile trecute. Recrutarea nu se mai face în moschei sau centre ideologice, ci direct pe grupurile de Telegram și Snapchat asociate traficului de droguri sau altor activități ilegale.

Tariful pentru o incendiere

Sumele vehiculate sunt derizorii în comparație cu impactul psihologic urmărit. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că suspecții primeau avansuri modice pentru a comite atacuri cu consecințe extrem de grave.

Al-Saadi, de exemplu, i-a oferit unui agent FBI sub acoperire suma de 3.000 de dolari în criptomonede. Acești bani reprezentau doar avansul pentru organizarea unor atacuri asupra unei sinagogi și a doua centre comunitare evreiești din SUA.

Restul de 7.000 de dolari urma să fie virat după execuția și filmarea actelor de terorism.

E drept că, la prima vedere, pare un scenariu de film ieftin. Dar consecințele sunt cât se poate de reale pe străzile capitalelor europene.

„Nu trebuie să fii nici măcar în același fus orar cu agenții tăi. Sunt dispensabili, idioți utili în sensul autentic al expresiei.” – Tom Keatinge, director al Centrului pentru Finanțe și Securitate din cadrul Royal United Services Institute

Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă din primii ani ai războiului din Ucraina. Modelul de operare a fost pionierat de Rusia, care a folosit exact aceleași tactici de război hibrid pentru a orchestra acte de sabotaj și incendieri în Europa. Acum, Iranul și aliații săi au copiat și au rafinat o rețetă deja testată de Moscova, axându-se pe maximizarea haosului social la costuri reduse.

RecomandariIsmail Haniyeh, şeful teroriștilor Hamas, a fost asasinat în Iran

Granița ștearsă dintre criminalitate și terorism

Experții în securitate atrag atenția că profilul atacatorului s-a modificat fundamental. Nu mai avem de-a face cu fanatici religioși dispuși să se sacrifice pentru o cauză, ci cu simpli mercenari digitali fără convingeri ideologice.

V-ați gândit vreodată cât de ușor se poate cumpăra violența online în zilele noastre?

„Un mare semn de întrebare este dacă mai putem vorbi despre radicalizare atunci când cineva este interesat doar să fie plătit.” – Peter Neumann, profesor la King’s College London

Pe fondul acestor dezvăluiri din instanțele americane, presiunea se mută acum pe agențiile europene de aplicare a legii. Provocarea imediată pentru lunile următoare rămâne capacitatea autorităților de a intercepta micro-tranzacțiile în criptomonede înainte ca un simplu traficant de pe rețelele sociale să primească ordinul final de atac.