Irlanda refuză restricții de tip Covid în ciuda inflației de 3,6%

Guvernul irlandez respinge categoric ideea introducerii unor restricții similare celor din pandemie pentru a combate criza energetică provocată de războiul din Iran. Anunțul vine direct de la viceprim-ministrul Simon Harris, într-un moment în care inflația din țară a urcat la 3,6%, alimentată de creșterea prețurilor la energie.

Optimism în ciuda crizei

Simon Harris, care este și ministrul de Finanțe al Irlandei, recunoaște că lumea se confruntă cu o criză energetică de o amploare nemaiîntâlnită. Și totuși, el susține că situația actuală este fundamental diferită de pandemia COVID-19 și că nu există, la ora actuală, preocupări legate de aprovizionarea cu energie în Europa. Ba chiar, în mod surprinzător, Harris a declarat că guvernul său se așteaptă în continuare la creștere economică și la majorarea veniturilor în acest an.

nu se pune problema adaptării programului de călătorie al oamenilor sau a altor măsuri restrictive.

RecomandariVictor Ciutacu, virulent după ce ICCJ a stabilit că restricțiile COVID au fost abuzive.

Un an pentru reparații

Dincolo de declarațiile optimiste, realitatea din teren arată o situație gravă. Viceprim-ministrul a admis că pagubele sunt deja considerabile. V-ați gândit vreodată cât ar dura refacerea infrastructurii energetice? Ei bine, Harris oferă un răspuns deloc încurajator.

„Dacă războiul s-ar încheia astăzi, ar dura un an pentru a repara daunele aduse infrastructurii, conform celor mai bune estimări puse la dispoziție de Asociația Economică Irlandeză”, a subliniat oficialul irlandez. totusi, el a insistat că „ținem toate măsurile sub supraveghere”.

Inflația a explodat la 3,6%

Cifrele vorbesc de la sine.

RecomandariRomânia ar fi putut refuza dozele de vaccin anti-COVID.

Datele recente ale Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (un indicator cheie la nivel european) arată o realitate dură pentru irlandezi. Potrivit cotidianului The Irish Times, care citează aceste date, prețurile au crescut cu o rată de 3,6% în luna martie. E drept că saltul este important față de rata de 2,5% înregistrată în februarie, iar principalul vinovat este scumpirea galopantă a energiei.

Amenințarea din Strâmtoarea Ormuz

Dar cum s-a ajuns, pe bune, aici? Totul a pornit de la escaladarea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Tensiunile au culminat pe 2 martie, când Iranul a anunțat restricții de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolier global. Teheranul a amenințat chiar că va ataca orice navă care încearcă să treacă fără o coordonare prealabilă.

Prin această strâmtoare tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol. Închiderea sa efectivă a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului și a costurilor de transport și asigurare, generând un val de îngrijorare economică la nivel mondial.

RecomandariCipru ridică restricțiile sanitare împotriva COVID-19 în mijloacele de transport

Planul controversat al AIE

În acest context extrem de volatil, Agenția Internațională a Energiei (AIE) a elaborat un plan de criză. Raportul, intitulat „Protecția împotriva șocurilor petroliere”, prezintă 10 măsuri pe care statele le pot implementa în cazul unei întreruperi a aprovizionării. Numai că planul a fost imediat criticat, fiind considerat de mulți un nou „lockdown” energetic, similar cu restricțiile din pandemie.

Iar AIE avertizează că o astfel de întrerupere a aprovizionării s-ar putea produce încă din luna aprilie, punând și mai multă presiune pe guvernele europene.