Irlanda trăiește din medicamente care aduc peste jumătate din exporturi

Irlanda, o țară cu doar cinci milioane de locuitori, a ajuns să depindă aproape complet de industria farmaceutică. Medicamentele reprezintă acum peste jumătate din exporturile țării, o transformare economică spectaculoasă realizată în doar câteva decenii. A trecut de la o economie slab dezvoltată la un centru mondial care găzduiește o mare parte din producția de medicamente a Statelor Unite.

De la șomaj la taxe de 12,5%

Lucrurile nu au stat mereu așa. Înainte de anii ’60, Irlanda avea o economie puternic protecționistă, cu taxe uriașe pe importuri și industrii total necompetitive. Șomajul era la cote alarmante, iar mulți irlandezi părăseau țara pentru a-și găsi un loc de muncă. Schimbarea a început prin anii ’50-’60, când statul a decis să schimbe macazul și să atragă masiv investiții străine. a oferit scutiri de taxe pentru exporturi și a redus barierele comerciale. În paralel, Autoritatea pentru Dezvoltare Industrială a început să curteze marile companii internaționale.

Iar industria farmaceutică a devenit rapid o prioritate. De ce? Pentru că medicamentele sunt produse scumpe, ușor de transportat și, clar, cerute peste tot în lume. Odată ce primele companii s-au instalat, au atras altele, iar Irlanda a devenit în timp casa unor giganți precum Pfizer sau Bristol-Myers Squibb.

Un factor decisiv a fost politica fiscală. Irlanda a stabilit o cotă standard de 12,5% pe profit, una dintre cele mai mici din Europa. Hai să vedem, ce multinațională nu și-ar dori așa ceva?

Economia spiridușilor

Această strategie a atras investiții uriașe. A dus la mutarea în Irlanda a unor active extrem de valoroase, inclusiv brevete și proprietate intelectuală. Rezultatul? Creșteri economice spectaculoase, dar și statistici complet distorsionate. În 2015, de exemplu, PIB-ul Irlandei a crescut artificial cu 26%, un fenomen pe care economistul Paul Krugman l-a numit „economia spiridușilor”. Situația reflectă, de fapt, impactul uriaș al multinaționalelor asupra cifrelor oficiale, după cum a explicat și Alan Ahearne, membru în consiliul Băncii Centrale a Irlandei.

O dependență totală de pastile

În prezent, dependența este evidentă. Medicamentele reprezintă peste jumătate din exporturile Irlandei. Sectorul farmaceutic susține direct și indirect zeci de mii de locuri de muncă, ajungând la aproximativ 75.000 de persoane în 2025, conform Oficiului Central de Statistică al Irlandei. Iar în jurul marilor fabrici s-au dezvoltat și alte afaceri, de la cercetare la servicii.

Impactul se vede direct și în bugetul de stat. Angajații sunt bine plătiți și plătesc taxe mari, iar companiile generează venituri importante din impozitul pe profit. Numai că în 2024, aproape jumătate din aceste venituri proveneau de la doar trei multinaționale.

Situația a fost rezumată plastic chiar de Donald Trump: „Această insulă frumoasă, cu doar cinci milioane de locuitori, găzduiește întreaga industrie farmaceutică a Statelor Unite”.

Riscurile din spatele succesului

Dar ce se întâmplă când rețeta succesului expiră, la propriu? Această dependență vine la pachet cu riscuri imense. Unul dintre cele mai mari este așa-numitul „patent cliff”. Joyce Fitzharris, președinte al Small Molecule Europe (o divizie a SK pharmteco ce produce medicamente pentru alte companii), a explicat că acesta este „momentul în care medicamentele își pierd protecția brevetului și apar variante generice mai ieftine, ceea ce reduce brusc veniturile companiilor”.

Un astfel de episod s-a petrecut în 2013. Atunci, mai multe medicamente importante și-au pierdut protecția brevetului, iar veniturile companiilor au scăzut rapid. Impactul s-a văzut imediat în economie: exporturile au încetinit, iar PIB-ul Irlandei a înregistrat o scădere semnificativă.

Pe lângă asta, competiția mondială pentru specialiști este tot mai mare, iar tensiunile geopolitice pot afecta oricând lanțurile de aprovizionare și investițiile viitoare.

Deși modelul economic a adus prosperitate, el face ca Irlanda să fie vulnerabilă la deciziile câtorva companii gigant. Chiar și așa, țara continuă să atragă investiții, companii precum Novo Nordisk anunțând chiar în 2026 „extinderi ale operațiunilor” din țară, datorită combinației de taxe reduse, forță de muncă pregătită și acces la piața europeană.