Isărescu: România poate discuta de euro în 5 ani, cu o condiție cheie. Deficitul sub 3%
România ar putea începe discuțiile concrete pentru aderarea la zona euro într-un orizont de cinci ani, a anunțat miercuri guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Calendarul depinde însă de o condiție strictă: reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% și menținerea unei creșteri economice sustenabile, conform Digi24.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă pentru prezentarea Raportului asupra inflației din februarie 2026. Potrivit informațiilor relatate de Digi24, guvernatorul BNR a subliniat că aducerea deficitului sub control este principala premisă pentru stabilitatea macroeconomică necesară trecerii la moneda unică europeană.
„Nu e deficitul lui X sau lui Y, e deficitul țării”
Mugur Isărescu a insistat că problema deficitului nu trebuie atribuită unui anumit guvern sau unor persoane, ci este o problemă acumulată în timp la nivelul întregii economii. El a avertizat că finanțarea acestuia este obligatorie pentru funcționarea statului.
„Nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse în guvern, dar e deficitul țării”, a afirmat guvernatorul. În lipsa finanțării, a explicat acesta, statul s-ar afla în imposibilitatea de a plăti pensiile sau salariile din sectorul public.
Corecția „va fi dureroasă”
O parte importantă a datoriei publice, a explicat Isărescu, provine din subfinanțarea cronică, de zeci de ani, a unor sectoare esențiale precum sănătatea, educația, apărarea sau ordinea publică. Procesul de corectare a acestor dezechilibre nu va fi unul ușor.
„Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Nu putem să ne întrebăm cine le-a făcut. Ele trebuie echilibrate”, a spus guvernatorul BNR. Acesta a adăugat că procesul de corecție „va fi dureros”.
Condiții suplimentare pentru aderare
Chiar dacă programul actual de reducere a deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani va avea succes, acest pas nu este suficient. Guvernatorul a explicat că, pentru a îndeplini criteriile, România are nevoie de ani în care creșterea economică să depășească nivelul deficitului bugetar, pentru a reduce și ponderea datoriei publice în PIB.
„După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul. Altfel, aritmetic, nu ai cum să ajungi la situația asta”, a detaliat Isărescu.
Comparația cu Polonia, Ungaria și Cehia
Oficialul BNR a criticat și comparațiile frecvente cu Bulgaria, care a avansat în procesul de aderare, arătând că alte economii importante din regiune nu au adoptat încă moneda unică.
„De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat retoric Isărescu, subliniind că situația României este similară cu a acestor state. El a oferit exemplul Poloniei, unde datoria publică se apropie de 60-70% din PIB, sugerând că și România are nevoie de mai mulți ani pentru a-și stabiliza datoria.
În final, Mugur Isărescu a respins ideea că BNR s-ar fi opus adoptării monedei euro, menționând că până în 2018 a existat un comitet dedicat acestui scop, ale cărui lucrări au fost abandonate pe fondul pandemiei și al războiului din regiune. „În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro”, a concluzionat guvernatorul.
