Islanda anunță referendum pentru aderarea la UE după amenințările lui Trump
Ministrul de externe al Islandei, Þorgerður Katrín, a anunțat că a sosit momentul relansării discuțiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, invocând instabilitatea globală și acțiunile administrației americane. În luna august, islandezii vor fi chemați la un referendum pentru a decide dacă guvernul ar trebui să reia negocierile formale de aderare cu Bruxelles-ul.
Solidaritatea europeană, un exemplu pentru Reykjavík
Decizia vine într-un context tensionat, marcat de confruntarea dintre administrația americană și Danemarca pe tema Groenlandei. Reykjavík a privit cu îngrijorare momentul în care președintele american Donald Trump a declarat în ianuarie că ar „lua” Groenlanda, o regiune semiautonomă a Danemarcei. Ulterior, Trump a impus tarife comerciale de 10% pentru opt state europene care au anunțat că se alătură unei misiuni de recunoaștere în Groenlanda.
Reacția unită a Europei a fost însă un factor decisiv pentru Islanda. Ministrul Katrín, membră a partidului centrist Reforma Liberală, a explicat cum solidaritatea statelor UE a schimbat datele problemei. „Unele națiuni au spus, OK, dacă ne veți impune tarife pentru că suntem alături de Groenlanda și Danemarca, atunci și noi vă vom impune tarife vouă”, a declarat oficialul islandez.
Iar acest răspuns ferm a avut un efect imediat. „fireste, a afectat piețele din SUA. Și acesta este unul dintre motivele pentru care cred că administrația americană a răspuns la asta”, a adăugat Katrín, subliniind că presiunea economică a dus la un acord privind securitatea arctică în cadrul NATO. V-ați fi gândit că o dispută pe tema Groenlandei va împinge Islanda mai aproape de UE?
Brexit, o poveste de avertizare
Deși argumentele pentru aderare par clare – securitate economică și politică sporită în cadrul unui bloc de state cu viziuni similare – ministrul de externe avertizează că procesul nu va fi simplu. Exemplul Marii Britanii este văzut ca o poveste de avertizare despre cum o campanie poate fi deturnată de dezinformare.
„Toată lumea știe despre Brexit și despre toate minciunile care au fost puse pe masă în acel proces”, a punctat Þorgerður Katrín.
O lecție dură.
totusi, ea își păstrează încrederea în decizia poporului. „Nu va fi o plimbare ușoară, dar la final, știi, trebuie să ai încredere în națiune”, a mai spus ea. Până la urmă, decizia stă la popor, nu-i chiar așa?
O întrebare simplă cu mize uriașe
Referendumul din august va adresa o singură chestiune. „Este doar o întrebare simplă, ar trebui să continuăm discuțiile de negociere, da sau nu?”, a explicat ministrul în marja unor întâlniri la Bruxelles. Dacă răspunsul este afirmativ, vor fi declanșate negocierile de aderare, iar acordul final va fi supus unui alt referendum.
Dar mizele unui vot negativ sunt considerate uriașe. „Și din punctul meu de vedere, dacă spui nu, închizi o mulțime de uși.”
Þorgerður Katrín a avertizat fără ocolișuri asupra riscului izolării. „Dacă spui nu, atunci mă tem că Islanda va fi destul de singură.”
Aderare posibilă până în 2028?
Dincolo de dezbaterea politică, o eventuală aderare a Islandei ar fi, teoretic, un proces relativ lin. Țara insulară, cu o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, este deja profund integrată în structurile europene. Islanda face deja parte din piața unică a UE prin Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) încă din 1970 și este membră a spațiului Schengen de liberă circulație.
Acest lucru înseamnă că o mare parte din acquis-ul comunitar – corpul de legi și obligații al UE – se aplică deja în Islanda. În acest context, guvernul de la Reykjavík estimează că, în cazul unui vot favorabil, negocierile de aderare ar putea fi finalizate până în 2028.
