Islanda va organiza referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană pe 29 august

Guvernul Islandei a făcut un pas decisiv vineri, anunțând că dorește organizarea unui referendum pe 29 august privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Decizia devansează votul într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice tot mai mari.

Țara insulară, cu o populație de aproape 400.000 de locuitori, abandonase discuțiile cu blocul comunitar în 2014, după patru ani de negocieri. Potrivit Reuters, care citează HotNews, interesul pentru aderare a fost reaprins în ultimii ani de creșterea costului vieții și de războiul din Ucraina. În plus, amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda au făcut ca problema să fie și mai presantă.

Sprijin în creștere pentru aderarea la UE

Un sondaj realizat în iunie anul trecut de compania de cercetare de piață Maskína arată o schimbare clară în opinia publică. Conform datelor, 54% dintre respondenți sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Majoritatea celor care susțin această mișcare au declarat că familiilor lor le-ar fi mai bine din punct de vedere financiar dacă Islanda ar face parte din UE.

Aceasta reprezintă o modificare importantă de atitudine într-o țară care, istoric, a fost ambivalentă față de apartenența la blocul comunitar. Studiul Maskína a mai arătat că o majoritate covârșitoare, de 74,2%, consideră că este important ca decizia finală să fie luată prin referendum.

Ministrul de Externe, Katrin Gunnarsdottir, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că decizia guvernului privind propunerea a fost unanimă. Dacă referendumul va avea succes și negocierile vor fi reluate și finalizate, rezultatul va fi supus unui al doilea referendum pentru decizia finală de a adera la bloc.

Cum s-a schimbat opinia publică de-a lungul anilor

Atitudinea islandezilor față de UE a fluctuat considerabil. Într-un studiu publicat de Universitatea Aarhus din Danemarca, „Public Opinion on the EU in Iceland since 1980”, cercetătorul Ragnar Auðun Árnason arăta că în anii 1980 și 1990, societatea era împărțită în trei tabere egale: pro-aderare, contra-aderare și indeciși.

Evenimente precum criza financiară din 2008, Brexit-ul și o serie de probleme interne i-au făcut pe islandezi să devină mai precauți față de ideea integrării. Acum, contextul geopolitic și economic pare să fi inversat această tendință.

O țară deja integrată în structurile europene

Deși nu este membră UE, Islanda are deja legături strânse cu blocul comunitar. După ce a depus cererea de aderare în 2009, țara a suspendat oficial procesul în 2014, deși se afla într-un stadiu avansat. Relațiile sunt reglementate în principal prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE), în vigoare din 1994.

Acest acord reunește statele membre UE, Islanda, Norvegia și Liechtenstein în cadrul pieței unice, permițând libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor. Acordul acoperă și reglementări în domenii cheie precum concurența, protecția consumatorilor, energia, mediul și politica socială. Conform unui material de pe site-ul Parlamentului European, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor din Islanda este al cincilea cel mai mare la nivel mondial.

Islanda participă și la aspecte cheie ale cooperării UE în materie de justiție și afaceri interne, în principal prin Acordul Schengen. Mai mult, UE și Islanda sunt aliniate în privința politicii externe și sunt parteneri apropiați în domeniul securității și apărării, cooperând în cadrul NATO și nu numai.