În România, judecătoarea Lia Savonea a fost numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Luni, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea judecătoarei Lia Savonea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Această decizie a fost luată cu nouă voturi „pentru” şi unul „împotrivă”.
Astfel, aceasta va prelua funcţia după jumătatea lunii septembrie, atunci când expiră mandatul Corinei Corbu, actualul şef la Instanţei supreme.
În contextul competiţional, judecătoarea Lia Savonea a susţinut, luni, interviul pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi, fiind singurul candidat care s-a înscris în cursă.
În plus, aceasta a afirmat, în faţa Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, că s-a înscris în cursa pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu pentru o funcţie, ci pentru o misiune, adăugând că „cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate”.
Lia Savonea: „Candidez nu pentru o funcţie, candidez pentru o misiune”
În afirmaţiile sale, „Candidez nu pentru o funcţie, candidez pentru o misiune. Pentru mine, această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Sunt conştientă că funcţia de preşedinte la Instanţa supremă nu este o poziţie onorifică, este o răspundere grea. Experienţa pe care am acumulat-o în 21 de ani de activitate, exclusiv ca judecător în funcţii de conducere, în funcţii de execuţie, membru în colegiul de conducere, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, m-au ajutat să înţeleg, în profunzime, sistemul judiciar pe fiecare palier – judecătorie, tribunal, curte de apel şi instanţă supremă. M-au ajutat să înţeleg toţi aceşti ani că justiţia se construieşte prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate. Am învăţat că independenţa nu este un lucru câştigat, este o răspundere şi o luptă de zi cu zi”, a declarat Lia Savonea.
Aceasta le-a spus membrilor Secţiei pentru judecători că s-a prezentat cu un proiect axat, în principal, pe direcţii precum responsabilitate, asumare, echilibru, valorizarea meritului.
Astfel, „Responsabilitate şi asumare – vreau să spun că asum nu doar independenţa funcţiei, ci mai ales responsabilitatea acestei independenţe, cu tot ceea ce înseamnă ea. Echilibru – decizii bine cumpănite şi fermă faţă de orice presiune, indiferent din partea cui ar putea veni. Valorizarea meritului – promovez valorile reale din justiţie, aducă meritocraţia, meritocraţia autentică, pentru că, în opinia mea, meritocraţia nu trebuie redusă la un test grilă de evaluare a cunoştinţelor teoretice, meritocraţia presupune mult mai mult, presupune solide cunoştinţe teoretice, dar şi verificare a aptitudinii, aplicărilor corecte în activitatea de zi cu zi”, a subliniat judecătoarea.
În viziunea acesteia, competenţa reală se vede în felul în care se aplică legea, nu în felul în care se vorbeşte despre ea. „Aceasta este, în opinia mea, meritocraţia reală şi pentru acest profil de judecător pledez”, a mai spus Savonea.
În contextul de activitate, de-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care şi declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul „Revoluţiei” în care este judecat Ion Iliescu şi rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani şi 8 luni închisoare, după ce a condus maşina beat şi drogat şi a omorât un alt şofer.
Încă din data de 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat declanşarea procedurii privind numirea unui nou şef al ICCJ.
Profesional, Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Instanţa supremă – Secţia Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti.
Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, deţinând în anul 2019 şi funcţia de preşedinte al CSM.
Sursa: www.digifm.ro
