Justiția germană interzice un protest pro-palestinian la memorialul Buchenwald
O instanță din Weimar a confirmat interdicția poliției privind organizarea unei demonstrații pro-palestiniene la memorialul lagărului de concentrare nazist Buchenwald. Activiștii plănuiau să se adune duminică la locul fostului lagăr, dar vor fi nevoiți să își mute protestul în orașul din apropiere.
Decizia a fost luată pentru a proteja memoria victimelor.
Judecătorii au decis că demonstrația era susceptibilă să „submineze demnitatea victimelor” regimului nazist care au suferit și au murit în lagăr, se arată într-un comunicat al instanței. Hotărârea, consultată vineri de AFP, susține astfel decizia anterioară a autorităților locale de a interzice adunarea la memorial și de a o reloca într-o piață din centrul orașului Weimar.
Mitingul a stârnit controverse puternice
Mitingul, organizat de asociația „Keffiehs in Buchenwald”, a provocat o dezbatere aprinsă în Germania. Mai multe personalități politice au considerat nepotrivită asocierea unui protest legat de conflictul actual din Orientul Mijlociu cu un loc al Holocaustului. Organizatorii au anunțat că intenționează să aducă un omagiu „victimelor genocidului și fascismului” și să lupte „împotriva tuturor genocidelor, în special a celui care are loc în prezent în Palestina”.
Această paralelă a fost considerată inacceptabilă de mulți oficiali germani.
Dar instanța a considerat că demnitatea victimelor de la Buchenwald primează în acest context. Alegerea locației a fost elementul central care a dus la interdicție, nu neapărat dreptul de a protesta în sine.
Buchenwald, un simbol al terorii naziste
Memorialul lagărului de concentrare Buchenwald este situat pe un deal la periferia orașului Weimar, în landul Turingia. Istoria sa este una dintre cele mai întunecate din perioada nazistă. Aproximativ 56.000 de oameni și-au pierdut viața la Buchenwald între 1937 și 1945, din cauza execuțiilor, experimentelor medicale, foametei sau bolilor.
În total, aproximativ 340.000 de prizonieri au trecut prin porțile lagărului principal și ale sublagărului său, Mittelbau-Dora. Printre victime s-au numărat evrei, romi, homosexuali, prizonieri de război sovietici și oponenți politici ai regimului lui Adolf Hitler.
