Keir Starmer ar putea demisiona luni, după consultări intense

Premierul britanic Keir Starmer ar putea pleca luni din fruntea guvernului, după consultări intense cu miniștri, consilieri din Downing Street, lideri sindicali și principalii donatori ai Partidului Laburist. Informația nu este confirmată oficial, iar poziția transmisă vineri de Downing Street rămâne că premierul își continuă mandatul și va intra în cursă dacă va exista o competiție internă pentru șefia partidului.

Pe scurt, miza nu este doar numele următorului lider laburist, ci și felul în care va fi ales. Dacă Starmer pleacă, tabăra sa ar putea încerca să strângă cele 81 de nominalizări necesare din partea parlamentarilor pentru Wes Streeting, fost secretar pentru Sănătate, astfel încât confruntarea să nu devină un culoar direct pentru Andy Burnham. O astfel de mișcare ar împinge partidul într-o cursă completă de aproximativ două luni, nu într-o succesiune rapidă și clară.

Pentru scena politică britanică, diferența este semnificativă. O retragere rapidă a lui Starmer ar deschide imediat o luptă internă într-un moment în care presiunea politică rămâne ridicată înaintea ședinței de Cabinet programate pentru marți. Iar o competiție prelungită ar ține guvernul într-o zonă de incertitudine exact când laburiștii trebuie să arate că își pot păstra disciplina internă.

Weekendul l-a găsit pe Starmer la reședința oficială de la Chequers, alături de soția sa, Victoria Starmer, terapeut în sistemul public de sănătate NHS. Din informațiile apărute până acum, ea este privită de apropiații premierului ca un sprijin moral major și ca o voce influentă în alegerea pasului următor.

Un membru al Cabinetului, citat sub protecția anonimatului, a descris astfel momentul în care se află premierul:

„Vrea doar să facă ceea ce este corect pentru țară și, după ce a discutat cu aliații cheie, își petrece timpul cu cel mai important consilier al său, soția sa.”

Dar versiunea oficială a executivului britanic nu s-a schimbat. Starmer a spus anterior că nu intenționează să se retragă dintr-o eventuală confruntare internă. Declarația sa este importantă tocmai fiindcă intră în contrast cu semnalele venite din partid în ultimele zile.

„Dacă va exista o competiție internă, da, voi candida. Am spus în repetate rânduri că nu voi abandona această responsabilitate.”

Strategia laburistă încearcă să transforme succesiunea într-o cursă de două luni

În jurul lui Andy Burnham se conturează imaginea principalului challenger. Numai că aliații lui Starmer ar încerca să evite o preluare directă și rapidă a conducerii. Varianta discutată este împingerea lui Wes Streeting în competiție, prin cele 81 de nominalizări cerute de regulile interne ale Partidului Laburist.

Scopul nu este doar aritmetic. O candidatură Streeting ar forța un vot mai larg în partid și l-ar obliga pe Burnham să-și clarifice public poziția ideologică, într-un moment în care lupta reală este și despre direcția viitoare a laburiștilor, nu doar despre persoana liderului.

Potrivit Adevarul, tabăra lui Streeting respinge ideea unui acord secret cu Burnham sau a unei strategii coordonate cu Downing Street. În același timp, aceeași tabără susține că fostul secretar pentru Sănătate are sprijinul necesar pentru a deveni candidat oficial. Sursa nu precizează câte dintre cele 81 de nominalizări sunt deja sigure.

Wes Streeting este prezentat ca o opțiune a aripii centriste. În paralel, se vehiculează și posibile negocieri pentru funcția de cancelar, ceea ce arată că discuția nu este doar despre cine conduce partidul, ci și despre cum ar arăta noul echilibru de putere în guvern.

Semnalele din partid arată că problema lui Starmer este una de susținere politică

Presiunea asupra premierului nu vine dintr-un singur punct. Sursele politice vorbesc despre o poziție devenită nesustenabilă, după consultări cu Cabinetul, cu aparatul din Downing Street, cu lideri sindicali și cu donatori importanți. Asta sugerează o erodare pe mai multe paliere, nu doar o revoltă de moment în grupul parlamentar.

Un lider laburist, care a vorbit tot sub anonimat, a descris în termeni direcți starea de spirit din partid:

„S-a izbit de realitatea că sprijinul politic a dispărut. Adevărul este că toată lumea știe că actuala formulă nu mai este viabilă. Există o anumită tristețe, dar uneori politica are o cursivitate inevitabilă.”

Și acesta este elementul care dă greutate speculațiilor privind un anunț luni. Nu există deocamdată o confirmare oficială că Starmer va demisiona, dar informațiile disponibile indică așteptarea unei declarații clare în zilele următoare. Faptul că Downing Street a simțit nevoia să transmită vineri că premierul rămâne în funcție arată că presiunea a ajuns deja în faza în care trebuie gestionată public.

Pentru guvernul britanic, miza imediată este stabilitatea înainte de ședința de marți

Criza are un efect direct asupra executivului. Dacă Starmer își anunță plecarea înainte de ședința de Cabinet de marți, miniștrii vor intra într-o fază de repoziționare internă. Dacă nu o face, presiunea nu dispare, iar întâlnirea de marți riscă să devină testul prin care se măsoară cât sprijin real mai are.

Dar nici pentru Partidul Laburist nu este o simplă schimbare de lider. O cursă internă de aproximativ două luni ar prelungi incertitudinea și ar deschide o confruntare între aripa centristă, asociată cu Streeting, și tabăra care l-ar putea împinge în față pe Burnham. Pentru un partid aflat la guvernare, asta înseamnă timp pierdut în negocieri și repoziționări, nu în consolidarea unei linii politice unice.

Următorul reper concret este ședința de Cabinet programată pentru marți, până atunci fiind așteptată o clarificare publică din partea lui Keir Starmer.