În cadrul unui studiu, cercetătorii au comparat timpul de somn, cunoscut sub numele de cronotip, cu comportamentul real al somnului, la aproape 74.000 de adulți din Marea Britanie.
Astfel, cronotipul somnului este strâns legat de ritmul circadian, care controlează ciclul zilnic somn-veghe și eliberează melatonina ca răspuns la indiciile de mediu, cum ar fi lumina și temperatura. În timp ce ritmul circadian poate fi “antrenat” prin trecerea la un program strict, cronotipul de bază este aproape imposibil de schimbat.
Cercetătorii se așteptau ca fidelitatea față de cronotip să fie foarte importantă, scrie New York Post. Dar au descoperit că, indiferent de acesta, persoanele care se trezesc dimineața mai târziu, sunt expuse unor riscuri de sănătate.
Astfel, ei au descoperit că „alinierea cu cronotipul nu este crucială și că cei care se trezesc târziu pot avea probleme de sănătate mintală”.
Practic, autorul principal al studiului, Jamie Zeitzer, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford, spune că ”marea necunoscută este de ce.”
Astfel, cei care se scoală odată cu răsăritul soarelui tind să aibă cea mai bună sănătate mintală
Dintre participanți, un număr de 19.065 s-au identificat ca fiind oameni foarte matinali, iar 6.844 s-au identificat ca persoane care dorm mai mult dimineața și 47.979 ca fiind undeva la mijloc.
Real, cei din a doua categorie, care s-au aliniat cu cronotipul lor, au avut cu 20% până la 40% mai multe șanse de a avea un diagnostic de tulburare de sănătate mintală, au stabilit cercetătorii.
Cei care se scoală odată cu răsăritul soarelui tind să aibă cea mai bună sănătate mintală.
Cercetătorii au crezut că rezultatele ar putea fi legate de ipoteza conform căreia că a sta treaz după miezul nopții poate crește riscul unor comportamente impulsive și dăunătoare.
Durata somnului trebuie să fie între șapte și nouă ore pe noapte
Experții recomandă ca durata somnului să fie între șapte și nouă ore pe noapte. Zeitzer îi sfătuiește pe cei care dorm mai mult dimineața să încerce să adopte o rutină pentru a-și schimba tiparele de somn, chiar dacă este dificil și nu li se va schimba cronotipul.
Somnul este împărțit în cicluri de 90 de minute, în care creierul unui individ trece de la somnul non-REM la somnul REM. În explicaţiile chirurgului britanic James Stones ”deși ciclurile de somn de 90 de minute rămân constante pe tot parcursul nopții, raportul dintre somnul non-REM și somnul REM se modifică”.
Prima parte a nopții este dominată de somnul non-REM, mai profund și mai odihnitor, dar ulterior avem parte de un somn REM, mai ușor.
În afirmaţiile sale, „Dacă vă culcați foarte târziu, la două sau trei dimineața, somnul REM va fi mai greu și veți avea parte de mai puțin din somnul non-REM, mai profund, din care trezirea se face mai greu, iar asta v-ar putea face să vă simțiți mai amețiți”, spune acesta.
Din explicaţiile cercetărilor, în timpul somnului, organismul repară și regenerează țesuturile, construiește oase și mușchi și consolidează sistemul imunitar. În cadrul acestor etape de somn, ritmul cardiac și respirația sunt accelerate. Din acest motiv, creierul este mult mai activ in etapele de somn REM, decât în cele non-REM.
Sursa – www.capital.ro
