Liderii Europei la București – securitatea energetică și extinderea UE teme cheie

Șefi de stat, premieri și experți internaționali s-au reunit la București pentru a discuta viitorul României și al Europei în cadrul evenimentului „Economist Romania Government Roundtable 2026”. Principalele subiecte au vizat securitatea, energia și finanțele, totul pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere.

România, între succes economic și riscuri hibride

În deschiderea conferinței, președintele Nicușor Dan a descris evoluția post-comunistă a țării drept o „mare poveste de succes”. Acesta a prezentat date concrete, arătând că paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 26% din media europeană în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024. Dar președintele a avertizat și asupra riscurilor generate de atacurile hibride și de războiul informațional, care afectează economiile continentului. Nicușor Dan a susținut accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală, o idee aliniată cu raportul lui Enrico Letta.

Întrebat despre tensiunile din coaliția de guvernare, șeful statului a avut o intervenție directă. „Văd o neîncredere sau o lipsă de susținere a PSD față de un premier al unei coaliții”, a spus Dan, adăugând că își va păstra „rolul de mediator” și va invita la calm.

securitatea Europei

Avertismente de la Chișinău și de la băncile centrale

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj video în care a vorbit despre presiunile externe asupra țării sale. „Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă”, a afirmat Sandu. Ea a subliniat rolul Ucrainei în menținerea stabilității regionale și importanța sprijinului european în procesul de reformă.

Avertismentele au continuat în panelul dedicat finanțelor.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că „pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele”, fiind necesare „politici proactive” și o bună coordonare între politicile fiscale și cele monetare. În completare, guvernatorul băncii centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a atras atenția asupra efectelor de durată ale șocurilor energetice și a presiunilor inflaționiste care persistă în Europa.

RecomandăriAnuntul oficial despre retragerea trupelor americane. Cum se schimba securitatea Europei

Apărarea și securitatea energetică, puncte nevralgice

Arhitectura de securitate a Europei a fost un alt subiect central. Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a explicat modul în care alianța sprijină dezvoltarea industriei și a capacităților de apărare europene, menționând planurile de reînarmare și problemele de interoperabilitate. În acest context, ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE.

Or, reprezentanții industriei energetice de la PPC Group și E.ON România au criticat dur strategia europeană.

Aceștia au susținut că UE are o strategie de apărare, dar îi lipsește o strategie de securitate energetică. Potrivit lor, blocul comunitar nu a învățat lecțiile crizei provocate de războiul din Ucraina, și anume că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. Ei au cerut o colaborare mai strânsă între sectorul public și cel privat din România.

RecomandăriZelenski, mesaj clar de la București. Ce au recunoscut liderii B9 despre război

Viziunea Guvernului: Extinderea UE spre Est

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică a Europei. El a îndemnat Uniunea Europeană să își consolideze flancul prin continuarea extinderii spre est și prin investiții în coridoare energetice. Bolojan a afirmat că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile, iar extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va întări ponderea economică a Europei.

Premierul a adăugat că provocarea guvernului său este de a elimina lipsa bunei guvernări și de a crește nivelul de trai. Omologul său din Republica Moldova, Alexandru Munteanu, a fost de acord și a declarat că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.