Locuințele noi din România trebuie să aibă emisii zero până în 2030
Toate clădirile noi construite în România vor trebui să fie „clădiri cu emisii zero” începând cu anul 2030. Asta înseamnă că vor avea un consum foarte redus de energie și nu vor mai putea genera emisii din combustibili fosili la fața locului. Noile reglementări europene, adoptate deja, forțează o schimbare structurală majoră, iar modelul clasic de locuință cu centrală pe gaz devine istorie.
Sfârșitul centralelor pe gaz?
La prima vedere, directivele europene nu interzic explicit centralele pe gaz. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Regulile stabilesc condiții care, în practică, le elimină complet din ecuația clădirilor noi. O locuință care folosește combustibili fosili pentru încălzire generează emisii, deci nu poate respecta noul standard obligatoriu.
Dar cum se va face încălzirea, vă întrebați? Uniunea Europeană încurajează electrificarea totală a consumului. Asta se traduce prin soluții precum pompele de căldură pentru încălzire și răcire, plite electrice în bucătării și, în general, renunțarea la branșamentul de gaz. Normele sunt clare: „eliminarea treptată a combustibililor fosili în clădirile noi și orientarea către electrificare reprezintă un element central al standardelor actuale”.
RecomandăriStudiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii “net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilăFiecare casă, o mică centrală solară
Pe lângă eliminarea gazului, noile clădiri trebuie să fie concepute pentru a fi pregătite pentru energie solară. Mai exact, trebuie să permită instalarea ulterioară de sisteme fotovoltaice, „acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic”.
Și nu e tot. Acolo unde este posibil, clădirile noi trebuie să integreze direct surse de energie regenerabilă, precum panourile solare. Asta nu înseamnă că locuința va fi complet independentă energetic, dar o parte importantă din consum va fi produsă local. clădirile devin „prosumatori” – produc energie pentru consum propriu și pot chiar livra surplusul în rețeaua națională.
Iar blocurile vechi ce pățesc?
Reglementările nu vizează doar construcțiile viitoare. Fondul imobiliar existent va trebui și el aliniat la noile standarde, printr-un proces treptat de renovare. Obiectivul final este ca, până în 2050, întregul sector imobiliar să devină practic fără emisii de carbon.
RecomandăriRusia intră pe fir în criza din România. Avertismentul Moscovei după demisiile din Guvernul BolojanAsta implică investiții masive în renovarea clădirilor vechi, în special a celor mai ineficiente energetic. România, la fel ca celelalte state membre, este obligată să elaboreze planuri naționale clare, cu obiective, politici publice și, fireste, surse de finanțare pentru a atinge aceste ținte.
Termen limită pentru România
Directiva europeană a fost adoptată în aprilie 2024, dar nu se aplică automat. Stai puțin, cum vine asta? Fiecare stat membru are la dispoziție aproximativ doi ani pentru a o transpune în legislația națională. Termenul limită pentru România este 29 mai 2026.
E drept că, în prezent, legislația noastră nu impune panouri fotovoltaice sau eliminarea gazului pentru locuințele noi. Însă, odată cu transpunerea directivei, dezvoltatorii vor fi obligați să respecte standardul de „clădire cu emisii zero”. Aceste cerințe vor influența proiectarea, tehnologiile folosite și, inevitabil, costurile de construcție, care cel mai probabil vor crește.
RecomandăriÎn locuințele noi din România, parchetul stratificat este tot mai popularContrastul este uriaș.
În România, încălzirea cu lemne, cărbune sau peleți este încă o realitate în multe zone, ceea ce arată dimensiunea saltului impus de noile cerințe. Transformarea este însă una de fond, nu doar de formă. Potrivit standardelor europene, „clădirile devin parte a sistemului energetic, iar rolul prosumatorului va fi esențial în următorii ani”.
