Lukașenko avertizează Kievul să nu atragă Belarusul în război. Cum își reafirmă sprijinul pentru Rusia

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat la Minsk, în timpul vizitei guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, că s-a întâlnit cu emisari trimiși de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Lukașenko i-a avertizat să nu încerce să atragă Belarusul în război și a reiterat că, „în orice situație”, țara sa va sprijini Rusia.

Mesajul transmis de la Minsk are două componente: Belarusul încearcă să arate că nu dorește să intre direct în conflict cu Ucraina, dar exclude orice ruptură de Moscova. Pentru statele de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv România, această formulă înseamnă că riscul unei extinderi politice sau militare a crizei depinde de relația dintre Minsk și Kremlin, fără a indica o repoziționare a Belarusului.

Declarația vine după o săptămână de tensiuni publice între Kiev și Minsk. Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Aleksandr Lukașenko are la dispoziție o săptămână pentru a îndepărta sau dezactiva echipamentele militare de pe teritoriul belarus folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. În caz contrar, Kievul ar putea interveni direct.

Miercurea trecută, Zelenski a susținut că Belarusul a cedat presiunii ucrainene și a dezactivat echipamentele utilizate de ruși pentru ghidarea dronelor de război. Tipul exact al acestor echipamente și modul în care dezactivarea a fost verificată nu au fost anunțate public până acum.

Lukașenko vorbește despre pace și își leagă poziția de Rusia

La Minsk, în timpul aceleiași vizite oficiale, Lukașenko a relatat ce le-ar fi transmis intermediarilor veniți din partea Kievului. El a descris avertismentul în termeni direcți și a sugerat că partea ucraineană a înțeles mesajul.

„Le-am spus direct: «Băieți, spuneți-i președintelui vostru că, dacă crede că ne poate vorbi așa și, pe deasupra, să ne tragă în război, trebuie să înțeleagă că și natura războiului se va schimba instantaneu. Va fi un război complet diferit.» Și, apropo, am primit un răspuns: președintele și ei înțeleg asta. Așa că haideți să rezolvăm lucrurile, băieți.”

Potrivit Mediafax, citatul a fost preluat de Meduza. Din această formulare rezultă că Minskul încearcă să transmită simultan două semnale: unul de descurajare pentru Kiev și unul de fidelitate pentru Moscova. Declarația nu clarifică elementele esențiale ale episodului invocat: cine au fost exact „emisarii”, când au avut loc întâlnirile, unde s-au desfășurat și ce mandat aveau din partea lui Zelenski.

Nici răspunsul despre care vorbește Lukașenko nu este detaliat. Liderul belarus a spus doar că „președintele și ei înțeleg asta”, fără să indice dacă a existat un mesaj direct din partea lui Zelenski sau doar o reacție a intermediarilor.

Kievul a crescut presiunea publică după ultimatumul privind echipamentele rusești

Contextul acestor declarații este mai complex decât o simplă dispută diplomatică. Încă din luna mai, Zelenski avertizase că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului sau chiar un atac asupra unui stat NATO. Față de acel avertisment din mai, mesajele de săptămâna trecută au mers mai departe: Kievul a vorbit deschis despre posibilitatea unei intervenții directe dacă infrastructura militară folosită de Rusia nu este dezactivată.

Pentru România, miza este una de securitate regională. Belarus rămâne un aliat strategic al Rusiei în estul Europei, iar orice folosire a teritoriului său pentru operațiuni împotriva Ucrainei modifică perspectivele de securitate pe întregul Flanc Estic al NATO. Datele publicate până acum nu indică o amenințare directă la adresa României, dar confirmă că tensiunea s-a mutat și pe relația Kiev-Minsk, nu doar pe frontul ruso-ucrainean propriu-zis.

Mesajul final al Minskului exclude neutralitatea reală

După relatarea despre emisarii lui Zelenski, Lukașenko a formulat și poziția politică pe care dorește să o lase fără echivoc. El a spus că Belarusul nu dorește să lupte cu ucrainenii, dar și-a reafirmat loialitatea față de Rusia.

„Nici noi nu vrem să luptăm cu ucrainenii. Poziția noastră este una de pace. Dar în orice situație, vom fi alături de Rusia.”

Combinația dintre „poziție de pace” și sprijin pentru Moscova lasă foarte puțin spațiu pentru ideea unei neutralități reale. În practică, mesajul înseamnă că Minskul vrea să evite intrarea directă în război, însă nu este dispus să se desprindă de infrastructura militară și de alinierea politică față de Rusia decât, cel mult, în limite foarte restrânse.

Reacția oficială a Kievului la noile declarații ale lui Lukașenko nu a fost anunțată până acum. La fel, nu au fost oferite detalii suplimentare despre data exactă a întâlnirilor cu emisarii lui Zelenski, despre identitatea acestora sau despre tipurile de echipamente militare pe care Belarusul ar fi fost nevoit să le dezactiveze.

Ultimul fapt confirmat public rămâne cel invocat de Zelenski miercuri, săptămâna trecută: Belarus ar fi dezactivat echipamente folosite de Rusia pentru ghidarea dronelor de război.