Maia Sandu spune că inițiativa Dianei Șoșoacă discreditează unirea și ajută propaganda rusă
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că inițiativa legislativă depusă la București de partidul S.O.S. România pentru unirea cu România este menită să compromită chiar ideea unirii și a exclus, pentru perioada apropiată, un referendum pe această temă. Declarația mută discuția din registrul simbolic în cel al securității politice, într-un moment în care Chișinăul își leagă prioritatea strategică de negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
În practică, miza imediată este alta decât textul depus în Parlamentul României: adoptarea tacită de Camera Deputaților, după avize negative de la Guvern și de la comisii, poate fi folosită propagandistic în Republica Moldova ca dovadă falsă a unei intenții de „anexare”. Iar asta lovește direct în mesajul oficial susținut până acum de București, potrivit căruia orice eventuală reunificare ar putea exista doar prin voința cetățenilor Republicii Moldova și prin mecanisme democratice.
Sandu mută discuția de la unionism la risc de manipulare prorusească
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a respins frontal sensul proiectului promovat de partidul condus de Diana Șoșoacă. Șefa statului de la Chișinău a spus că inițiativa nu apropie cele două maluri ale Prutului, ci oferă muniție politică forțelor care vor să tensioneze relația dintre București și Chișinău.
„Este un document propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii, nu altceva. E ca și cum eu m-aș duce mâine în Parlament cu o inițiativă legislativă în care aș scrie că vrem ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare. Nu așa se face unirea, noi cu toții înțelegem foarte bine.”
Mesajul are o semnificație politică precisă. Nu este doar o critică la adresa unui partid din România, ci o delimitare publică de orice demers unilateral care poate fi prezentat la Chișinău drept presiune externă. Pentru Republica Moldova, stat-candidat la UE care a început negocierile de aderare, o astfel de narațiune poate fi exploatată de tabăra prorusă exact acolo unde tema unirii rămâne sensibilă.
Referendumul nu intră în calculul apropiat al Chișinăului
Maia Sandu a exclus și ideea că Republica Moldova s-ar afla aproape de un referendum privind unirea cu România. Asta clarifică una dintre întrebările centrale din dezbatere: dacă proiectul depus la București are vreun corespondent politic real la Chișinău. Răspunsul oferit de președinta Republicii Moldova este negativ.
„Nu consider că Republica Moldova se află în prezent aproape de un asemenea scenariu.”
Pentru publicul din România, această poziție înseamnă că inițiativa legislativă nu are susținere instituțională de partea cealaltă a Prutului. Dar mai arată ceva: în acest moment, agenda oficială a Chișinăului este integrarea europeană, nu deschiderea unei teme care poate diviza electoratul și poate alimenta atacurile propagandistice venite dinspre Moscova.
De ce proiectul trecut tacit de Cameră contează mai mult politic decât legislativ
Proiectul S.O.S. România a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și a fost trimis Senatului, deși primise avize negative de la Guvern și de la comisiile parlamentare. Aici este miza practică pentru București: chiar dacă inițiativa nu exprimă poziția executivului și nici linia oficială a statului român, simpla sa trecere procedurală poate fi folosită ca instrument de propagandă.
Dar exact acest punct este cel semnalat acum de Maia Sandu. Potrivit Adevarul, riscul pe care îl vede Chișinăul este ca episodul să fie prezentat în Republica Moldova drept dovadă a unui plan românesc de absorbție teritorială, reluând teme vechi despre „jandarmul român” și despre presupusul expansionism al Bucureștiului.
Oficialii români au respins constant astfel de acuzații și au susținut că orice eventual proces de reunificare poate avea loc doar pe baza voinței cetățenilor Republicii Moldova și prin proceduri democratice. Numai că o inițiativă parlamentară formulată unilateral complică această linie de mesaj, chiar dacă nu are susținere guvernamentală.
Sandu răspunde unei narațiuni folosite deja de Igor Dodon
Președinta Republicii Moldova a legat indirect episodul actual de declarațiile făcute anterior de Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova, care a descris inițiativele de unire drept tentative de „anexare teritorială” și „expansionism” din partea Bucureștiului. Aceasta este cheia geopolitică a subiectului: aceeași temă poate fi reutilizată pentru a împinge în defensivă actuala putere proeuropeană de la Chișinău.
„Este regretabil că politicienii din România au lansat o astfel de politică imperialistă, care riscă să certe ambele țări. Și este rușinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc.”
Și aici se vede diferența de fond dintre cele două abordări. Maia Sandu tratează ideea unirii ca pe o chestiune care nu poate fi folosită propagandistic și nici impusă prin gesturi politice spectaculoase. Igor Dodon a folosit aceeași temă pentru a acredita ideea unui pericol venit de la București.
Ce urmează la București și ce lipsește încă din ecuație
Următorul pas este la Senatul României, care trebuie să decidă asupra inițiativei legislative depuse de partidul S.O.S. România. Votul va conta mai ales politic: el va arăta dacă proiectul este izolat parlamentar sau dacă tema poate produce costuri de imagine mai largi pentru România în relația cu Republica Moldova.
Nu a fost anunțată deocamdată o reacție oficială a Guvernului României sau a Președinției României la declarațiile Maiei Sandu. Nici pozițiile partidelor parlamentare din România față de calificarea Dianei Șoșoacă drept „agent al Moscovei” nu sunt precizate până acum în datele publicate.
Faptul cert rămâne acesta: proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților, are avize negative de la Guvern și comisii, iar decizia finală urmează să fie luată de Senat.
