duminică, 14 iunie 2026 🌦Columbus21°CBurnița

Caută în Jurnalul Național

Economie

Marea Britanie a interceptat o navă rusească din flota-fantomă

Silviu Ungureanu · 14 iunie 2026 · Actualizat: 12:19
Marea Britanie a interceptat o navă rusească din flota-fantomă

Comandouri ale Royal Marine au urcat duminică dimineață la bordul navei-cisternă Smyrtos, aflată sub pavilion camerunez, în timp ce traversa Canalul Mânecii, într-o operațiune de șase ore sprijinită de un avion de patrulare P-8, aeronave din Grupul Aerian Maritim și fregata HMS Sutherland. Autoritățile britanice au anunțat că nava va fi mutată pe coasta de sud a Angliei și monitorizată pentru riscuri de mediu și de siguranță.

Șase ore a durat intervenția, iar Londra o prezintă ca pe prima interceptare a unei nave legate de Rusia făcută de Regatul Unit de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, începută în urmă cu peste patru ani. Față de perioada de după 2022, când Marea Britanie a preferat sancțiunile fără sechestrări, acesta este un pas concret de aplicare în teren a presiunii asupra exporturilor petroliere rusești.

Miza nu este doar militară sau simbolică. Rusia folosește veniturile din petrol pentru a susține războiul din Ucraina, iar rețeaua de transport pe care Occidentul o numește „flotă-fantomă” a devenit esențială pentru ocolirea restricțiilor. Dacă astfel de nave sunt reținute mai des, costurile de transport pentru petrolul rusesc pot crește, iar menținerea acestei rețele devine mai dificilă.

În imaginile publicate după operațiune se vede dispozitivul militar britanic folosit la abordaj, semn că Londra a vrut să transmită și un mesaj politic, nu doar să aplice o măsură tehnică de control maritim.

Rusia folosește peste 700 de petroliere pentru trei sferturi din exporturile sale de petrol

După plafonarea prețului petrolului rusesc decisă de statele G7 în 2022, Moscova s-a bazat tot mai mult pe nave-cisternă vechi, cu structuri de proprietate opace și asiguratori puțin cunoscuți. Datele publicate arată că Rusia folosește peste 700 de astfel de nave pentru a exporta trei sferturi din petrolul său, ceea ce explică de ce blocarea chiar și a unei părți din rețea poate conta economic.

Ca răspuns, Uniunea Europeană și Regatul Unit au sancționat peste 600 de nave legate de Rusia. Raportat la cele peste 700 de petroliere pe care se sprijină Moscova, numărul arată că presiunea este deja extinsă, dar nu totală. Iar fiecare navă reținută înseamnă nu doar o întârziere de livrare, ci și un semnal pentru restul operatorilor din rețea.

Potrivit Politico, Franța, Estonia și Finlanda au abordat deja nave suspecte, pe măsură ce statele europene care susțin Ucraina trec la o aplicare mai fermă a sancțiunilor. Marea Britanie intră astfel într-un tipar deja conturat pe continent, dar cu o miză politică aparte, pentru că este prima sa operațiune de acest fel de la începutul războiului pe scară largă.

Numai că această strategie are și costuri. Informațiile disponibile până acum nu precizează cât va costa întreținerea și gestionarea navei Smyrtos după mutarea ei pe coasta de sud a Angliei și nici cine va suporta exact aceste cheltuieli. The Times relata anterior că Marina Regală nu ar fi făcut sechestrări de nave legate de Rusia din cauza temerilor că întreținerea lor ar putea costa zeci de milioane de lire sterline. Informația nu a fost confirmată oficial de guvernul britanic.

O a doua postare distribuită de autorități insistă asupra caracterului legal al acțiunii și asupra supravegherii ulterioare a navei, inclusiv pentru probleme de mediu și siguranță. Acesta este un detaliu important: o navă-cisternă veche, încărcată și cu situație juridică complicată, poate deveni rapid și o problemă logistică pentru statul care o reține.

Londra încearcă să lovească veniturile din petrol, dar își asumă și riscul unei reacții rusești

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a prezentat operațiunea ca pe o lovitură directă dată mecanismului de finanțare al războiului.

„Această operațiune de succes dă încă o lovitură Rusiei și le reamintește celor care alimentează războiul lui Putin în Ucraina că nu-i vom lăsa să se ascundă.”

Și Dan Jarvis (secretarul britanic al Apărării) a legat explicit acțiunea de finanțarea conflictului.

„Rusia se bazează pe flota sa fantomă pentru a-și finanța conflictul din Ucraina, iar interdicția noastră dă o lovitură războiului ilegal al lui Putin.”

Formularea oficială arată direcția politică a Londrei: nu doar sancțiuni pe hârtie, ci intervenții care pot scoate efectiv din circuit nave folosite pentru exporturile rusești. Pentru piețele energetice, efectul imediat nu se vede dintr-o singură reținere, mai ales într-o rețea de peste 700 de petroliere. Dar pentru operatorii implicați, riscul de a fi opriți, controlați sau ținuți în port crește.

Dar această presiune sporită poate aduce și reacții din partea Moscovei, diplomatice sau economice. Nu a fost anunțat încă vreun răspuns oficial al Rusiei în acest caz, iar Londra nu a detaliat dacă se așteaptă la măsuri de retorsiune. În practică, tocmai importanța acestei rețele pentru economia rusă face ca astfel de operațiuni să fie sensibile.

Operațiunea a fost făcută, potrivit autorităților britanice, în baza dreptului maritim al Națiunilor Unite. Acest punct contează pentru că fiecare astfel de acțiune trebuie să reziste nu doar politic, ci și juridic, mai ales când vizează nave cu proprietate opacă, pavilioane străine și încărcături cu impact comercial. Următorul pas anunțat de Londra este mutarea navei Smyrtos pe coasta de sud a Angliei și monitorizarea ei pentru probleme de mediu și siguranță.