Medici şi farmacişti acuzaţi de falsificarea a 4.000 de reţete medicale au fost achitaţi după 10 ani

Un număr de 34 de inculpaţi, printre care se află medici şi farmacişti, acuzaţi în urmă cu 10 ani de de falsificarea a 4.000 de reţete medicale, înşelăciune, uz de fals, dare de mită şi spălarea banilor, au fost achitaţi definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, asta după ce judecătorii au constat că faptele s-au prescris.

Astfel că, în anul 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti anunţa trimiterea în judecată a 34 de persoane, printre aceştia fiind implicaţi şi medici şi farmacişti de la farmaciile Dona din Capitală, acuzaţi că au falsificat mii de reţete medicale, înşelând Casa Naţională de Asigurări cu 1,6 milioane lei.

Opt ani a durat procesul la Tribunalul Bucureşti, instanţă care aplica în luna decembrie a anului  2020 câteva condamnări cu suspendare, după care au urmat alţi doi ani de dezbateri la Curtea de Apel Bucureşti.

Această ultimă instanţă a dat şi verdictul final: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor deoarece, între timp, faptele s-au prescris, transmite Agerpres.

Aşadar, medicii şi farmaciştii din acest dosar sunt acuzaţi că au falsificat 4.000 de reţete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti este de 1,6 milioane lei. Pe unele dintre reţete figurau şi numele unor persoane decedate.

Inculpaţi sunt: Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte şi coordonator a 10 farmacii din cadrul lanţului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătraşcu (asociat şi administrator la o firmă), Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Şerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) şi Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanţului farmaceutic Dona).

Conform procurorilor, medicii acuzaţi în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, după care le trimiteau unor farmacişti care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

De asemenea, sumele decontate de la CASMB variau între 30% şi 100% din valoarea reţetei, iar pentru activitatea lor farmaciştii obţineau un bonus la salariu, întrucât creşteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% şi 5% din valoarea respectivei reţete.

Una dintre modalităţile de operare era aceea că farmacistul, de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie.

Aşadar, în baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.