Mihai Popșoi separă aderarea la UE de dosarul transnistrean. Ce încearcă Chișinăul să blocheze în raport cu Rusia
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat că negocierile de aderare la Uniunea Europeană și soluționarea conflictului transnistrean sunt tratate de Chișinău ca două procese distincte, pentru a evita ca Rusia să folosească regiunea separatistă drept instrument de presiune asupra parcursului european al țării.
În cifre, miza se vede în ritmul extinderii UE spre est: Republica Moldova și Ucraina au statut de state candidate din iunie 2022, iar Uniunea discută acum deschiderea primului grup tematic de capitole pentru ambele țări. Față de momentul din iunie 2022, când cele două state au primit doar statutul formal de candidate, discuția a trecut la etapa negocierilor propriu-zise, adică punctul în care blocajele politice și de securitate pot încetini sau accelera calendarul european.
Pentru Republica Moldova, formula aleasă de Chișinău are o miză directă: să nu permită ca dosarul transnistrean să devină condiția care ține pe loc aderarea. Pentru Uniunea Europeană, miza este mai largă, fiindcă testul nu privește doar extinderea, ci și capacitatea Bruxellesului de a susține un stat candidat aflat sub presiune geopolitică. Iar pentru România, tema are greutate prin proximitate: orice întârziere sau destabilizare la est de Prut mută presiunea mai aproape de granița UE și NATO.
Chișinăul încearcă să scoată dosarul transnistrean din logica de veto geopolitic
Mihai Popșoi a explicat că autoritățile moldovene tratează cele două teme separat tocmai pentru a reduce spațiul de manevră al Kremlinului. Formula aleasă de ministrul Afacerilor Externe indică o strategie politică limpede: integrarea europeană să avanseze chiar dacă dosarul transnistrean rămâne nerezolvat.
„Procesul de aderare a țării la UE și conflictul transnistrean sunt «piste paralele» pentru a preveni ca Vladimir Putin să obțină «pârghii».”
Declarația arată că, în viziunea Chișinăului, o legare strictă între cele două dosare ar crea Rusiei un avantaj practic. Dacă problema transnistreană ar deveni o precondiție politică pentru pașii europeni, atunci Moscova ar putea influența indirect viteza aderării prin menținerea tensiunii într-un conflict înghețat care durează de ani.
Dar această separare nu înseamnă că subiectul Transnistriei dispare. Înseamnă că autoritățile moldovene încearcă să împiedice transformarea lui într-un mecanism de blocare a negocierilor cu Bruxellesul.
Mesajul pentru populație este că beneficiile aderării trebuie să ajungă în toată țara
Ministrul moldovean a legat strategia diplomatică și de un obiectiv intern: ca avantajele apropierii de UE să fie resimțite de toți cetățenii Republicii Moldova. Aici, mesajul este relevant politic, fiindcă autoritățile de la Chișinău încearcă să arate că integrarea europeană nu este un proiect limitat la administrația centrală sau la o parte a teritoriului controlat efectiv de stat.
„Republica Moldova lucrează «neobosit» pentru a asigura că toți moldovenii beneficiază de aderare.”
Și această formulă are o miză practică. Dacă beneficiile economice, instituționale și de securitate ale apropierii de UE sunt prezentate ca fiind generale, Chișinăul încearcă să reducă argumentul potrivit căruia conflictul transnistrean ar trebui să oprească întregul proces. Cu alte cuvinte, guvernul moldovean vrea ca integrarea să producă efecte pentru statul în ansamblu, nu să fie suspendată până la o soluție politică asupra regiunii separatiste.
UE a mutat discuția de la statutul de candidat la deschiderea capitolelor
Contextul în care vine declarația nu este unul abstract. La Bruxelles, al doilea summit UE-Republica Moldova a avansat parcursul european al Chișinăului, iar discuțiile din Uniune vizează deschiderea primului grup tematic de capitole pentru Republica Moldova și Ucraina. Față de etapa simbolică din iunie 2022, când ambele țări au primit statutul de candidate, pasul aflat acum pe masă este unul mai concret și mai sensibil politic.
Potrivit Euronews, strategia Chișinăului este construită tocmai pentru acest moment al negocierilor, când orice dosar de securitate poate fi folosit ca argument pentru amânare. Sursa nu indică încă un calendar exact pentru deschiderea primului grup tematic de capitole, ceea ce înseamnă că discuția rămâne deschisă la nivel european.
Numai că lipsa unui termen clar nu reduce presiunea politică. Dimpotrivă, o crește. Fără un calendar anunțat, Republica Moldova are interesul să convingă statele membre și instituțiile europene că dosarul transnistrean nu trebuie să fie confundat cu criteriile tehnice și politice ale aderării.
Presiunea regională face ca tema să depășească granițele Republicii Moldova
Declarația lui Mihai Popșoi vine într-un climat regional mai tensionat decât în anii anteriori. După 2 martie, escaladarea unor confruntări într-un plan regional a readus securitatea europeană în centrul deciziilor politice, inclusiv pentru statele aflate pe traseul extinderii UE. Față de o perioadă în care extinderea era discutată mai ales în termeni administrativi și economici, acum argumentul de securitate a urcat vizibil în prim-plan.
Pentru România, această schimbare contează din două motive. Primul ține de vecinătate: orice vulnerabilitate a Republicii Moldova are efecte directe asupra flancului estic al Uniunii. Al doilea ține de politica europeană: dacă Bruxellesul acceptă ca un conflict separatist susținut din exterior să încetinească aderarea unui stat candidat, precedentul va conta și pentru alte dosare din est.
Dar reacția Rusiei la această strategie nu este precizată în datele publicate până acum. Nici pașii tehnici prin care Chișinăul va menține, în practică, cele două procese pe trasee separate nu au fost detaliați public de ministrul moldovean.
Faptul concret anunțat până acum este acesta: Republica Moldova leagă avansul spre UE de negocierile cu Bruxellesul, nu de soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean, în momentul în care Uniunea discută deschiderea primului grup tematic de capitole pentru Chișinău și Kiev.
