Moldova se conecteaza rutier si energetic cu Romania. Rusia ameninta cu interventia militara
Republica Moldova accelerează desprinderea de Moscova prin poduri noi peste Prut și rețele energetice legate direct de România. Mișcarea a declanșat reacții agresive la vârful conducerii ruse, oficialii de la Kremlin fluturând public scenariul unei intervenții în forță pentru protejarea cetățenilor ruși din regiunea separatistă.
Infrastructura care izolează armata rusă
Un documentar recent realizat de The Geo Network, intitulat „Ceva important s-a schimbat în Moldova – Ultima armată a lui Putin din Europa este acum izolată”, analizează exact acest proces de reducere a dependenței strategice față de Rusia. Pe baza informațiilor publicate de Newsweek la începutul săptămânii, Chișinăul schimbă rapid echilibrul de putere la Marea Neagră prin noile căi ferate și interconectări cu statul român.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a distribuit materialul pe Facebook și a punctat clar miza acestor șantiere de la graniță.
„𝗡𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗼 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗶̂𝗻 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮̆, 𝗰𝗶 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗿𝗲𝘃𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗲 𝗴𝗲𝗼𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮̆”, a notat oficialul român.
El a descris proiectele drept o „𝗿𝗮𝗱𝗶𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝗹𝗮 𝘇𝗶 𝗮 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝗥𝗲𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮” care arată modernizarea transporturilor și desprinderea din menghina rusească.
Moscova pune pe masă scenariul militar
Numai că Moscova nu privește deloc pasiv această apropiere fizică și economică dintre cele două maluri ale Prutului. Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat pe 22 aprilie 2026 un atac verbal extrem de dur într-un interviu acordat cotidianului rus Komsomolskaia Pravda.
V-ați gândit vreodată cât de repede poate escalada retorica militară într-o criză regională aflată la granița noastră? Până la urmă, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin a pus direct pe masă opțiunea forței.
„Nu trebuie uitat că peste 220.000 de cetăţeni ruşi locuiesc în Transnistria. Interesele şi siguranţa lor sunt acum ameninţate din cauza acţiunilor prost gândite şi iresponsabile ale Kievului şi Chişinăului”, a declarat Şoigu.
Iar amenințările nu s-au oprit aici.
„Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va folosi toate metodele disponibile pentru a-i proteja în temeiul Constituţiei. Nu trebuie să excludeţi nimic, iar noi luăm în considerare toate scenariile posibile, chiar şi pe cele mai improbabile”, a adăugat el. Oficialul a precizat totuși că speră „că lucrurile nu se vor dezvolta conform celui mai negativ scenariu”. Mesajul a fost dublat rapid de ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a reiterat că Moscova își va apăra cetățenii „prin toate mijloacele disponibile”.
Reacția Chișinăului și surpriza de la Tiraspol
Dincolo de declarațiile belicoase, reacțiile locale arată o cu totul altă dinamică. Ministrul moldovean al Afacerilor Externe a catalogat afirmațiile lui Șoigu drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”. În paralel, diplomația de la Chișinău i-a transmis ambasadorului Ozerov că mesajele sale fac parte din războiul hibrid și i-a recomandat să se concentreze pe atribuțiile stricte de diplomat.
Surpriza a venit chiar din stânga Nistrului. Liderul de facto al regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, a ieșit public pe 6 mai 2026 cu o poziție care contrazice direct narativul panicos livrat de Moscova.
„Totuşi, eu cred în luciditate şi bun-simţ. Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. fireste există multe nuanţe – şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, ”, a declarat Vadim Krasnoselski.
El a nuanțat situația precizând că „astăzi poziţia politicienilor este aceasta, însă există şi alte voci care îşi provoacă conducerea politică, împingând-o spre anumite scenarii”.
Și oficialii de la Bruxelles (prin vocea purtătoarei de cuvânt Anitta Hipper de la Comisia Europeană) au respins ferm discursul rusesc. Reprezentanta UE a precizat că instituția susține „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”.
Pe fondul acestor tensiuni, Biroul pentru politici de reintegrare din cadrul guvernului de la Chişinău a reamintit oficial că prezența trupelor ruse pe teritoriul moldovean este ilegală. Instituția a subliniat că menținerea soldaților și munițiilor la Cobasna încalcă direct angajamentele internaționale asumate de Federația Rusă la Summitul OSCE de la Istanbul din anul 1999.
