Militarii ucraineni primesc un orizont clar după ani de front. Cum încearcă Kievul să oprească uzura armatei

Ucraina a aprobat un pachet amplu de reformă militară care schimbă simultan trei lucruri sensibile într-un război de uzură: cât câștigă infanteristul din prima linie, cât timp este obligat să servească și cine mai poate fi atras în armată. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că măsurile ar urma să intre în vigoare chiar în această lună.

În cifre, salariul mediu al infanteriei din linia întâi ar urma să urce la aproximativ 7.000 de dolari pe lună, adică 6.000 de euro, de la 2.500-3.000 de dolari, adică 2.160-2.600 de euro, cât este în prezent. La vârf, remunerația poate ajunge la 10.000 de dolari pe lună, adică 8.640 de euro, de peste trei ori mai mult decât limita inferioară actuală de 2.500 de dolari și cu 7.000 de dolari peste acest prag.

Miza nu este doar financiară. Kievul încearcă să repare una dintre cele mai apăsătoare probleme pentru militari: lipsa unui orizont clar de serviciu. Actualul sistem, pe termen nedeterminat, ar urma să fie înlocuit cu contracte de 6-24 de luni, iar după încheierea lor, militarii ar avea garantată o perioadă de odihnă de cel puțin șase luni. Pentru trupele aflate de ani buni pe front, asta înseamnă predictibilitate într-un conflict în care mobilizarea obligatorie rămâne activă.

Dar schimbarea vine cu un echilibru dificil. Ucraina nu renunță la mobilizarea forțată pe durata ostilităților active, deci reforma nu echivalează cu o relaxare generală a recrutării. Ea încearcă, mai degrabă, să facă serviciul militar mai suportabil și mai atractiv pentru cei care se înrolează, inclusiv pentru personalul cu experiență, care altfel ar putea evita prelungirea serviciului.

Kievul promite salarii printre cele mai mari din lume pentru prima linie

Volodimir Zelenski a prezentat obiectivul în termeni direcți: veniturile soldaților din infanterie să ajungă „printre cele mai mari din lume”. Pentru un stat aflat în economie de război, acesta este semnalul că apărarea devine prioritatea absolută de cheltuire a resurselor, chiar dacă până acum nu au fost anunțate public detalii despre sursa finanțării sau despre costul total al reformei.

Numai că banii nu sunt singurul instrument. Un sistem digitalizat de control al misiunilor ar urma să fie introdus pentru distribuirea echitabilă a sarcinilor și pentru mai multă transparență în remunerare. Asta ar conta în două zone sensibile: cine merge mai des în misiuni cu risc ridicat și cine este plătit pentru ele. Într-o armată întinsă pe un front lung, diferența dintre o regulă clară și una opacă poate însemna atât moral, cât și încredere în comandă.

Potrivit Adevarul, pachetul a fost elaborat de Mihailo Fedorov, fost șef al Ministerului Transformării Digitale, numit ministru al apărării în urmă cu cinci luni, iar măsurile au fost aprobate de guvern. Alegerea lui Fedorov pentru acest dosar explică accentul pus pe digitalizare și pe reguli standardizate de repartizare.

„A forța Rusia la pace nu este doar o chestiune de arme și tehnologie. Este nevoie de un nou sistem de serviciu militar, bazat pe respectul pentru persoană, justiție și reguli clare.”

Mesajul ministrului apărării arată că reforma nu este prezentată doar ca o măsură administrativă, ci ca o condiție pentru menținerea capacității de luptă. Și pentru partenerii occidentali ai Kievului, un astfel de pachet are o miză politică limpede: arată că Ucraina încearcă să transforme ajutorul extern într-o structură militară mai stabilă, nu doar în rotații improvizate de personal.

Contractele de 6-24 de luni încearcă să oprească uzura unei armate mobilizate pe termen nedefinit

Noul sistem de contracte promite o ruptură față de serviciul militar fără termen clar de ieșire. Militarii cu vechime mai mare ar putea „părăsi treptat” rândurile la sfârșitul anului, iar alții ar urma să aibă pauze semnificativ mai lungi între contracte. Pentru armată, câștigul imediat este reducerea presiunii psihologice asupra oamenilor deja aflați în dispozitiv.

Iar riscul este la fel de clar. Dacă un număr mare de militari experimentați aleg să iasă la prima fereastră disponibilă, armata poate pierde tocmai nucleul pe care se bazează în lupta de uzură. Autoritățile ucrainene încearcă să compenseze acest pericol prin soldă mai mare și printr-un cadru mai previzibil, dar condițiile exacte de eligibilitate și modul concret de trecere de la vechiul sistem la noile contracte nu au fost anunțate până acum.

Ucraina vrea ca 30%-50% din necesarul de infanterie și asalt să vină din recrutare internațională

Cea mai ambițioasă parte a reformei este deschiderea spre voluntari străini. Ucraina intenționează să acopere între 30% și 50% din necesarul său de trupe de infanterie și asalt prin recrutare internațională. Raportat la o nevoie totală de personal pe care autoritățile nu au cuantificat-o public, procentul arată totuși că nu este vorba despre un mecanism marginal, ci despre un pilon al noii strategii de recrutare.

Mii de luptători străini sunt deja activi în armata ucraineană, iar cele mai numeroase contingente vin din Columbia și din alte state latino-americane. Extinderea oficială a acestei căi de recrutare poate ajuta Ucraina să acopere deficitul de personal calificat, însă deschide și o temă diplomatică sensibilă: relația cu statele de origine ale voluntarilor și statutul exact al acestor combatanți. Până acum, condițiile precise de selecție și procedura de înrolare nu au fost prezentate public.

„Am dat instrucțiuni pentru a oferi mult mai multe oportunități voluntarilor străini care doresc să se înroleze în armata ucraineană.”

Anunțul făcut de Volodimir Zelenski leagă direct nevoia de personal de obiectivul strategic mai larg al Kievului: menținerea rezistenței militare în timp ce sprijinul occidental, inclusiv cel discutat la nivelul G7, rămâne esențial pe fondul avansurilor rusești. Cu cât armata ucraineană poate arăta că are reguli mai clare, rotație mai previzibilă și recrutare mai eficientă, cu atât argumentul pentru continuarea sprijinului extern devine mai solid.

Negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană au fost convenite recent, iar această reformă vine și ca un semnal politic spre partenerii europeni: statul încearcă să-și stabilizeze instituțiile de apărare în plin război, nu doar să ceară resurse suplimentare. Implementarea măsurilor este așteptată în această lună, în timp ce mobilizarea obligatorie va continua pe durata ostilităților active.