Motorina atinge 10 lei pe litru în timp ce transportatorii cer reducerea accizei

Prețul motorinei la pompă stă să spargă pragul psihologic de 10 lei pe litru, iar transportatorii români sunt pe jar. O schemă de compensare a prețului, care le-a mai luat din povara costurilor în ultimii ani, expiră la finalul acestei luni, martie 2026. Pe fondul unui război în Orientul Mijlociu care a aruncat în aer cotațiile petrolului, patronatele din transporturi pun presiune pe Guvern pentru o nouă măsură salvatoare: reducerea directă a accizei. Executivul analizează opțiunea, dar este prins între promisiunea de a proteja buzunarele românilor și avertismentele dure ale economiștilor privind riscul de a alimenta inflația și de a adânci deficitul bugetar.

Contextul: un război și un preț la pompă pe explozie

Principalul vinovat pentru scumpirile actuale este conflictul militar izbucnit pe 28 februarie între SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, Doar că. Războiul, intrat deja în a doua săptămână, a trimis o undă de șoc pe piețele energetice globale. Orice tensiune în Orientul Mijlociu, o regiune vitală pentru producția de petrol, se traduce aproape instantaneu printr-o creștere a prețului barilului.

Economiști de renume avertizează că situația ar putea degenera. Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a atras atenția public că un război prelungit în regiune riscă să provoace un adevărat „șoc energetic global”. Efectele se văd deja în România, nu doar la pompă, ci și în costul biletelor de avion, care au început să crească pe fondul scumpirii kerosenului.

RecomandăriMotorina se apropie de 2 euro litrul în Bulgaria în timp ce în România a scăzut

Schema care expiră la final de lună

Agitația din rândul transportatorilor nu este una spontană. Ea vine într-un moment critic, deoarece o facilitate fiscală importantă este pe punctul de a dispărea. Până la finalul lunii martie 2026, este în vigoare o schemă de ajutor de stat prin care firmele de transport licențiate beneficiază de o compensare parțială a supra-accizei la motorină. Concret, statul le returnează o sumă cuprinsă între 40 și 65 de bani pentru fiecare litru de motorină alimentat.

Acest mecanism, gândit să mențină competitivitatea transportatorilor români în raport cu cei din țările vecine unde fiscalitatea este mai redusă, se încheie. Fără el, costurile operaționale pentru o flotă de camioane vor crește semnificativ de la 1 aprilie. De aici și presiunea pentru o nouă soluție, de data aceasta una cu aplicabilitate mai largă: reducerea accizei pentru toată lumea.

Guvernul, între ciocan și nicovală

Pe masa Executivului, condus de premierul Ilie Bolojan, se află acum o decizie extrem de dificilă. Surse guvernamentale au confirmat că se ia în calcul o reducere a nivelului accizelor, tocmai pentru a împiedica prețurile la benzină și motorină să depășească pragul de 10 lei pe litru. O astfel de măsură ar fi populară și ar oferi o gură de oxigen imediată atât pentru companii, cât și pentru populație.

RecomandăriMotorina va atinge 10 lei pe litru chiar și fără război avertizează un expert

Problema? Costurile unei astfel de decizii ar fi uriașe pentru bugetul de stat. Avertismentul vine direct de la Banca Națională, prin vocea consilierului Cosmin Marinescu, care a subliniat că „tensiunile din Orientul Mijlociu pot crește inflația”, iar „reducerea deficitului bugetar nu mai poate fi amânată”. Tăierea accizei înseamnă venituri mai mici la buget, exact într-un moment în care statul se luptă să țină sub control un deficit deja problematic. Mai puțini bani din taxe ar putea însemna fie tăieri de cheltuieli din alte părți, fie împrumuturi mai mari, care se traduc în dobânzi plătite tot din bani publici.

„Din dobânzile plătite de stat pierdem anual 1.000 km de autostradă”, a punctat recent economistul Cristian Păun, subliniind presiunea uriașă pe care datoria publică o pune deja pe finanțele țării.

Ce fac alte țări europene

România nu este singura țară europeană care se confruntă cu această problemă. Reacțiile la nivel continental sunt însă diferite. Grecia, de pildă, a ales o altă cale. Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat recent impunerea unui plafon pentru marjele de profit ale companiilor petroliere. Măsura nu reduce taxele, ci încearcă să combată specula, asigurându-se că distribuitorii de carburanți nu profită de criză pentru a-și umfla nejustificat câștigurile.

RecomandăriPrețurile la pompă au explodat din nou. Cât a ajuns să coste un litru de benzină și motorină

Această abordare arată că există alternative la tăierea directă a taxelor, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Plafonarea marjelor protejează bugetul de stat, dar poate fi mai greu de implementat și controlat.

Decizia finală a Guvernului de la București este așteptată în următoarele săptămâni. Va alege să sacrifice o parte din veniturile bugetare pentru a tempera prețurile la pompă sau va risca nemulțumirea transportatorilor și a populației, mizând pe o stabilizare a piețelor internaționale? Răspunsul va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Iran, dar și de calculele reci ale Ministerului de Finanțe, care trebuie să găsească un echilibru fragil între stabilitatea prețurilor și cea a bugetului național.