NATO blochează cota fixă din PIB pentru Ucraina. Franța și Marea Britanie se opun.
Marea Britanie, Franța și alte state aliate au blocat propunerea ca fiecare membru NATO să aloce o cotă fixă de 0,25% din PIB pentru sprijinul militar destinat Ucrainei. Inițiativa a întâmpinat o opoziție dură din partea unor guverne care refuză instituționalizarea unor astfel de cheltuieli obligatorii.
Refuzul marilor puteri europene de a garanta acest ajutor financiar arată limitele angajamentelor pe termen lung într-o perioadă de presiune economică internă. Iar pentru țările de pe flancul estic, inclusiv România, o eventuală diminuare a predictibilității fondurilor occidentale pentru Kiev complică direct ecuația de securitate regională, în condițiile în care umbrela defensivă a regiunii depinde masiv de capacitatea Ucrainei de a menține linia frontului.
Tensiuni la nivel înalt
Spre deosebire de angajamentul general de 2% din PIB pentru propria apărare, această nouă țintă a fost percepută ca o constrângere prea rigidă de către mai multe capitale. Mediafax a relatat duminică, citând surse din interiorul alianței, că planul a fost oprit de un grup de state influente. Dincolo de declarațiile oficiale de susținere, calculele fiscale primează clar în fața solicitărilor militare.
Secretarul general al NATO a confirmat impasul. Mark Rutte a explicat direct situația reporterilor, anticipând eșecul inițiativei.
„Nu aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%.” – Mark Rutte, Secretar general NATO
Deși Rutte a evitat să nominalizeze statele care se opun, sursele diplomatice au indicat clar că Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania formează blocul de opoziție. Un oficial din cadrul alianței a descris atitudinea acestora destul de sec.
„Nu sunt foarte entuziaști de această idee.” – Sursă anonimă din cadrul NATO
Dar lucrurile stau puțin diferit pentru un alt grup de națiuni. Cel puțin alți șapte membri NATO susținuseră planul lui Rutte, aceștia cheltuind deja peste pragul de 0,25% din PIB pentru a ajuta Kievul.
Fisuri în coaliția de sprijin
Respingerea planului financiar vine într-un moment diplomatic delicat pentru Londra și Paris, capitale care împart conducerea așa-numitei „Coaliții a celor dispuși” pentru garantarea securității Ucrainei pe termen lung. Numai că acțiunile recente contrazic parțial această imagine.
Marea Britanie a stârnit recent indignare prin eliberarea discretă, pe 19 mai, a unei licențe temporare. Aceasta permite importul de motorină și combustibil de aviație obținute din petrol rusesc, cu condiția ca rafinarea să fi avut loc într-o țară terță. Guvernul britanic a autorizat și transportul maritim de gaz natural lichefiat de la terminalele rusești Sakhalin-2 sau Yamal LNG. Oficialii ucraineni au fost luați total prin surprindere de această relaxare a sancțiunilor, iar licențele rămân în vigoare chiar și după scuzele publice formulate de Londra.
Decizia finală privind arhitectura financiară a sprijinului pentru Kiev se mută acum pe masa negocierilor bilaterale. Până la conturarea unui nou consens, lipsa unui mecanism garantat lasă deschisă problema sustenabilității ofensivei ucrainene în lunile care urmează.
