Netanyahu dezminte zvonurile morții cu un clip video etichetat deepfake
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost nevoit să respingă public zvonurile privind propria sa moarte, care s-au răspândit rapid online. Totul a pornit după ce un videoclip autentic, postat chiar de el pe 15 martie 2026, a fost catalogat eronat drept fals, inclusiv de unele instrumente de inteligență artificială.
O cafea pentru a demonstra că e în viață
Pentru a combate dezinformarea, Netanyahu a publicat un videoclip filmat într-o cafenea, în care ironizează direct afirmațiile apărute pe rețelele sociale. V-ați fi gândit vreodată că un simplu clip la o cafea poate stârni atâta vâlvă? Liderul israelian a glumit, într-un mesaj menit să demonstreze că este în viață și nevătămat: „Spun că sunt mort? Sunt mort după o cafea”.
În aceleași imagini, premierul își arată mâna pentru a contrazice speculațiile conform cărora într-un discurs anterior ar fi avut „șase degete”, o interpretare bizară apărută din cauza calității slabe a imaginilor respective.
Dovezile false care au alimentat confuzia
Zvonurile au fost alimentate de o serie de „dovezi” care, la o analiză atentă, s-au dovedit a fi interpretări greșite. Numai că, în realitate, lucrurile stau puțin diferit. Presupusul „al șaselea deget” era, de fapt, o simplă distorsiune de imagine, iar data de pe bonul fiscal vizibil în videoclip indica anul 2026, adică anul curent.
Chiar și prezența agenților de securitate care purtau măști a fost interpretată greșit. Aceștia foloseau măștile pentru protecția identității (o practică uzuală în astfel de situații), nu din motive sanitare. Ca dovadă supremă, cafeneaua în care a fost filmat videoclipul a confirmat oficial vizita lui Netanyahu, publicând propriile imagini și mesaje pe rețelele sociale.
Când inteligența artificială greșește
Iar situația a fost complicată și mai mult de faptul că unele instrumente AI, inclusiv cunoscutul chatbot Grok, au etichetat videoclipul drept un posibil „deepfake”.
Confuzia a fost totală.
Aceste evaluări contradictorii au alimentat și mai mult teoriile conspirației în mediul online. Experții în verificare digitală avertizează însă că astfel de instrumente nu sunt întotdeauna de încredere și, nu de puține ori, pot interpreta greșit detalii vizuale perfect normale.
Dezinformarea, o armă în conflictele moderne
Răspândirea acestor informații false a avut loc pe fondul conflictului dintre Israel, SUA și Iran. Potrivit relatărilor, presa de stat iraniană și mai multe conturi pro-regim au promovat intens astfel de mesaje de propagandă. Dar Netanyahu nu este singurul lider vizat de astfel de zvonuri.
Pe rețelele sociale au circulat și informații false despre moartea altor oficiali israelieni, inclusiv din cadrul serviciilor de informații. Experții avertizează că, în contextul conflictelor moderne, dezinformarea devine o armă tot mai utilizată, iar utilizatorii trebuie să verifice cu atenție sursele înainte de a distribui astfel de informații.
