Noul premier ungar schimbă linia Orbán la Bruxelles. Ce urmează pentru fondurile europene și aderarea Ucrainei

Noul prim-ministru ungar, Péter Magyar, a debutat joi, la summitul UE de la Bruxelles, cu un mesaj care marchează o ruptură față de anii Viktor Orbán: Budapesta nu va mai bloca propuneri europene din calcule de politică internă sau de partid și încearcă să repare rapid relația cu Bruxelles-ul.

În cifre, schimbarea are deja o miză directă de 16,4 miliarde de euro, sumă pentru care Magyar a obținut la sfârșitul lunii mai un acord politic cu Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene) pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior. Comparativ, Orbán cere acum succesorului său să folosească drept pârghie viitorul buget multianual al UE pentru a recupera alte aproximativ 2 miliarde de euro pierdute după ratarea termenelor din Fondul de Redresare.

Pentru regiune, inclusiv pentru România, miza nu este doar una de ton diplomatic. Ungaria a ridicat veto-ul privind deschiderea primului grup de capitole în negocierile de aderare a Ucrainei la UE, întorcând o poziție de opoziție menținută pe termen lung de Orbán față de aderarea Kievului. Asta reduce riscul ca un singur stat membru să țină pe loc o decizie strategică pentru flancul estic.

Numai că schimbarea nu este una fără rezerve. Magyar a spus că Budapesta nu susține automat deschiderea tuturor capitolelor rămase și insistă ca procesul de aderare al Ucrainei să fie judecat după merit și performanță. Cu alte cuvinte, Ungaria a ieșit din logica blocajului total, dar păstrează posibilitatea de a încetini dosarul pe etape.

Magyar promite mai puține veto-uri politice, dar nu un cec în alb pentru Bruxelles

La sosirea la summitul de la Bruxelles, Péter Magyar (prim-ministrul Ungariei) a încercat să fixeze diferența față de guvernarea precedentă.

„Vom reprezenta Ungaria într-un mod diferit. Cu siguranță nu vom fi de acord cu totul. Pot promite un singur lucru: voi reprezenta doar interesele Ungariei și ale poporului ungar. Nu ne vom opune sau veto propuneri din motive de politică internă sau de partid.”

Formula contează în Consiliul European, unde veto-ul unui singur stat poate bloca decizii sensibile. Pentru statele din estul UE, între care și România, o Ungarie mai puțin conflictuală înseamnă negocieri mai previzibile pe două dosare unde Bucureștiul are interes direct: bugetul european și susținerea Ucrainei.

Și primele semnale de receptare la Bruxelles au fost favorabile. Roberta Metsola (președinta Parlamentului European) a declarat după discuția cu noul premier ungar: „Am avut o întâlnire excelentă cu noul prim-ministru ungar, pe care îl cunosc foarte bine, și sunt fericită să lucrez cu el.”

Magyar a participat și la reuniunea Partidului Popular European, unde s-a întâlnit cu Kyriakos Mitsotakis (prim-ministrul Greciei), Manfred Weber (președintele PPE) și aceeași Roberta Metsola. Potrivit Euronews, un diplomat ungar a spus, sub protecția anonimatului, că majoritatea liderilor prezenți și-au exprimat „ușurarea” față de „revenirea Ungariei în mainstream-ul european”.

Ucraina avansează, dar Budapesta păstrează frâna de etapă

Cea mai vizibilă schimbare de substanță este pe dosarul ucrainean. După ani de opoziție sub Orbán, Ungaria a permis deschiderea primului grup de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

Dar mesajul lui Magyar nu a fost unul de susținere necondiționată. El a admis public că există rezerve privind ritmul următoarelor etape.

„Avem rezerve cu privire la deschiderea tuturor celorlalte capitole de negociere după ce primul grup a fost deschis. Și nu suntem singuri în asta, există și alte state membre care spun același lucru. Suntem pentru un proces de aderare bazat pe merit, bazat pe performanță.”

Pentru cititorul român, acest nuanțat contează mai mult decât declarația de bune intenții. Aderarea Ucrainei nu intră într-un culoar liber, dar iese din blocajul frontal creat de Budapesta în anii trecuți. Un diplomat a vorbit despre o „scurtă conversație unu-la-unu” între Magyar și Volodimir Zelenski, iar un al doilea a spus că există optimism că Ungaria va „facilita” deschiderea capitolelor rămase „mai devreme decât se crede”. Nu a fost anunțat, însă, un calendar.

Fondurile europene redevin centrul noii relații cu UE

Repararea relației cu Bruxelles-ul și deblocarea banilor europeni au fost în centrul campaniei lui Magyar, iar după preluarea mandatului, la începutul lunii mai, acesta a acționat rapid pentru a închide majoritatea disputelor cu instituțiile europene.

Iar aici impactul este măsurabil. Deblocarea celor 16,4 miliarde de euro este de peste opt ori mai mare decât suma de aproximativ 2 miliarde de euro pe care Orbán spune că Ungaria a pierdut-o din Fondul de Redresare după ratarea termenelor. Pentru orice guvern, diferența dintre a coopera și a bloca nu mai este doar ideologică, ci bugetară.

Pe marginea summitului, Magyar s-a întâlnit și cu omologii din Grupul de la Visegrád și a participat la discuțiile cu „Prietenii Coeziunii”, coaliția de state care vrea menținerea finanțării UE pentru agricultură și coeziune în viitorul buget european. Acesta este un punct urmărit atent și la București, pentru că România este printre statele care depind puternic de aceste două linii de finanțare.

Orbán rămâne în joc politic, dar pierde teren european

Contrastul s-a văzut chiar la Bruxelles. Viktor Orbán (fost prim-ministru al Ungariei și președinte Fidesz) s-a aflat și el în capitala Belgiei, joi după-amiază, pentru a convoca liderii grupării de extremă-dreapta „Patrioți pentru Europa”, în prima sa deplasare externă după înfrângerea electorală din aprilie, care a încheiat 16 ani de guvernare.

Dar poziția sa europeană este mai slabă decât înainte. Înfrângerea Fidesz a costat gruparea „Patrioți” un loc în Consiliul European, unde mai este reprezentată doar de Andrej Babiš (premierul Cehiei). Și gruparea a pierdut Casa Ungariei din Bruxelles, locul tradițional de întâlnire din centrul orașului, cumpărat și renovat de guvernul Orbán în timpul președinției maghiare a Consiliului UE din 2024. De acum, reuniunile se vor ține la sediul din Bruxelles al Vlaams Belang, descris ca un spațiu „mult mai mic”.

Orbán nu și-a schimbat strategia. El a cerut public noului guvern de la Budapesta să blocheze viitorul buget european pe șapte ani pentru a forța recuperarea banilor pierduți.

„Dacă opunem veto bugetului pe șapte ani la sfârșitul anului și facem clar că nu vor elibera acele două miliarde, atunci nu va exista un nou buget pe șapte ani la orizont. Așa îl vor preda. Ne așteptăm ca actualul guvern ungar să nu lase niciun penny pe masă.”

După înfrângerea electorală, Orbán a renunțat la locul său parlamentar, dar a fost reales președinte al partidului Fidesz pentru încă un an.